Glasul Ortodox

Întru Mulţi Ani, Părintelui Justin la 91 de ani!

2010-03-23T22:41:00.000+02:00

Originea vietii (Unlocking the mystery of life) 2003

2010-01-18T10:28:00.000+02:00

Acest documentar analizeaza şi combate cu argumente ştiinţifice teoria evoluţionista a lui Darwin. Ei nu susţin creaţionismul neapărat ca nişte credincioşi dogmatici, ci spun doar că formele de viaţă existente pe pământ, de la cele mai simple, la cele mai complexe, pornind de la celulă la om, nu puteau fi rezultatul unor mutaţii genetice aleatoare, aşa cum susţine Darwin prin teoria evoluţionistă şi aduc numai dovezi ştiinţifice şi argumente de bun simţ.
Cum a apărut viaţa? Cred că nu a existat vreo altă întrebare care să mistifice omenirea mai mult decât aceasta. Descoperind misterul vieţii, este o călătorie fascinantă în interiorul unei celule vii, o lume microscopica elaborată, cu sisteme distincte care indică dovezi copleşitoare ale unui design inteligent.

Sursa

SIDA - O noua afacere

2010-01-15T16:00:00.000+02:00

Cantarea Sfintei Cruci

2010-01-14T13:50:00.000+02:00

Plansul calugarilor

2010-01-14T13:39:00.000+02:00

Manastirea Brancoveanu (Sambata de sus)

2010-01-13T15:14:00.001+02:00

Aflată pe valea râului Sâmbăta, la poalele Munților Făgăraș, este renumită ca loc de reculegere, mângâiere și întărire sufletească pentru credincioșii și vizitatorii ce se roagă ori poposesc în acest locaș sfânt.

Istoria Mănăstirii Brâncoveanu începe din secolul al XVII-lea. În anul 1654, satul și moșia din Sâmbăta de Sus au întrat în stăpânirea lui Preda Brâncoveanu care a construit o bisericuță din lemn pe valea râului. Pe locul acesteia, în jurul anului 1696, domnitorul Constantin Brâncoveanu, a zidit în piatră o mănăstire pentru a salva ortodoxismul românesc din calea distrugerilor puse la cale de habsburgi. În 1785 mănăstirea a fost distrusa din ordinul generalului Bukow din Viena. În următorii 140 de ani mulți oameni au încercat să reconstruiasca mănăstirea: Mitropolitul Andrei Șaguna, Episcopul Ilarie Pușcariu și călugărița Maria Boroș. Din păcate nici unul nu a reușit să-și pună planurile în aplicare. Cinstea de a deveni al doilea ctitor al Mănastirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus i-a revenit Mitropolitului Dr. Nicolae Bălan, care a început restaurarea bisericii în anul 1926. Sfințirea fiind făcută în anul 1946, după război.

Mitropolitul Nicolae Bălan a păstrat în înteriorul bisericii pictura veche, arhitectura bisericii mănăstirii, încadrandu-se în stilul brâncovenesc.

La exterior, decorația în piatră a încadrărilor de la uși și ferestre, dar mai ales a pilaștrilor sculptați și a panourilor de piatră traforată din pridvorul bisericii dau o deosebita frumusețe acestui monument. Turla bisericii este octogonală la exterior și cilindrică în interior.

Interiorul bisericii, în formă de cruce, e împărțit în altar, naos, pronaos și pridvor. Pictura din pridvorul bisericii e în întregime nouă și cuprinde scene din Vechiul Testament, precum și Judecata de apoi, Raiul și Iadul.

Intrarea din pridvor în pronaos se face printr-o usă de lemn de stejar, fixată într-un ancadrament de piatră sculptată. Pe peretele vestic al pronaosului, unde este pictata Maica Domnului, se află tabloul votiv al ctitorilor Brâncoveni.

În naos, pictura e aranjată în cinci registre: sfinți mucenici, scene din Noul Testament, prooroci, Învierea Domnului și Schimbarea la Față. Pictura în frescă a altarului e dispusă în patru registre: Maica Domnului pe tron, Împărtășirea Apostolilor, Sfinți Ierarhi - în două registre. În anul 1997 au fost mutate în turla noii incinte cele 5 clopote foarte bine armonizate, a căror greutate depașește 2.000 kg.

În anii 1976-1977 s-a împrejmuit suprafața aflată în proprietatea mănăstirii, așezându-se o nouă poartă sculptată în lemn de stejar.

Fântâna "Izvorul Tămăduirii", atestata documentar din sec. al XVI-lea, cea mai veche piesă din incinta mănăstirii, a fost restaurată, mai întâi, de Mitropolitul Nicolae Bălan, iar în zilele noastre s-a construit în jurul ei un baldachin sculptat în lemn de stejar. Tot ca o lucrare de înnoire a Mănăstirii Brâncoveanu se înscrie și renovarea și extinderea altarului din pădure, unde se săvârșesc slujbele religioase în aer liber.

Al treilea ctitor al Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus este I.P.S. Dr. Antonie Plămădeală, ales în anul 1982 Arhiepiscop al Sibiului, Mitropolit al Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului.

Corpul de clădiri așezat pe latura de nord cuprinde între altele, la parter, o trapeză încăpătoare, bucătarie și chilii, la etaj, casa brâncovenească, o mare bibliotecă, un arhondaric, iar la mansardă muzeul unde sunt expuse icoane vechi pe sticlă și lemn și obiecte de patrimoniu colecționate de I.P.S. Antonie.

Ca o recunoastere a meritelor si suferințelor domnitorului martir, Constantin Brâncoveanu împreună cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei și cu ginerele său, sfetnicul Ianache, au fost canonizati la 21 iulie 1992 de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, iar sarbatorirea lor se face în 16 august.

Unul din obiectivele cultural-religioase care măresc strălucirea pe care o are Mănăstirea Brâncoveanu este și viitoarea "Academia Sambata - spiritualitate, cultura, arta, stiinta", care a fost inaugurata în 15 august 2003. Este o clădire cu aproximativ 70 de camere, respectiv 130 de locuri și un amfiteatru cu o capacitate de 150 locuri. Sala de conferință, cu lojă și cameră pentru traduceri simultane, este dotata cu aparatura electronica ultramoderna, computere, sistem de sonorizare si videoproiectie.

Una din importantele lucrări executate dupa sfînțirea mănăstirii a fost amenajarea muzeului. Muzeul este amplasat în mansarda amenajată în acest scop, sub acoperisul întregului corp sudic de cladiri. Inaugurat în anul 1996, acesta este o colecție de obiecte: manuscrise, carti vechi și scrisori ale I.P.S. Antonie.

Între cărțile românești vechi prezente aici se afla și o "Carte de învațătură", apărută la Iași în 1643, precum și o "Evanghelie", aparută la București în 1682.

La ora actuală, atelierul de pictură pe sticlă continuă tradiția picturii, meșterii de aici realizând lucrări unice, ce se bucură de apreciere atât în țară cât și peste hotare. Pe pereții muzeului pot fi admirate o serie de icoane vechi pe lemn sau sticlă.

De o mare valoare este colecția numismatică ce reunește sute de monede antice și vechi. Urmeaza colectia obiectelor de cult, în muzeu putând fi admirate obiecte aparținând în mare parte Bisericii Ortodoxe (cruci, potire, discuri, etc.) dar și obiecte care au aparținut Bisericii Româno-Catolice, Anglicane sau Evanghelice și colecția de veșminte liturgice ortodoxe, cuprinzând veșminte vechi în majoritate din Basarabia.

Biblioteca se află în clădirea nouă, alături de muzeu cu picturi vechi pe sticlă și obiecte de cult, deținând una din cele mai bogate colecții de cărți și manuscrise vechi din secolele XIV-XIX. Ea deține astăzi în jur de 35.000 volume de carte, la care se adaugă înca 20.000, donate de mitropolit.Carțile, deși în majoritate cu cuprins teologic, apartin tuturor domeniilor gândirii umane. O serie de lucrări de mare valoare: Chronica Hungarorum, de Thurocz Johannes, tipărită la Couradus Stahel, Brno, 1488; Traite des anciennes ceremonies (1660-1685) și Carte araba (manuscris 1186). De asemenea, aici se găsesc lucrări scrise în alfabetul Braille, destinate cititorilor cu probleme grave de vedere.
Sursa

Inmormantare Arhim Teofil Paraian

2010-01-13T15:07:00.000+02:00

Părintele Teofil s-a născut la 3 martie 1929 într-o familie de plugari din satul Topârcea, din apropierea Sibiului, primind la botez numele de Ioan şi fiind primul dintre cei patru fraţi. S-a născut fără vedere, motiv pentru care urmează cursurile unei şcoli primare pentru nevăzători la Cluj-Napoca, între anii 1935 – 1940. Îşi continuă cursurile la o şcoală de nevăzători la Timişoara, între anii 1942 – 1943, iar până în 1948 urmează tot la Timişoara cursurile liceale într-un liceu teoretic pentru văzători. În această perioadă îl cunoaşte pe părintele Arsenie Boca de la care deprinde rugăciunea minţii: „Doamne Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul”, rugăciune pe care continuă să o exerseze încă înainte de intra în monahism. Preocuparea pentru viaţa religioasă şi pentru aprofundarea cunoştinţelor teologice îl determină să urmeze cursurile Facultăţii de Teologie din Sibiu, între anii 1948 – 1952, iar la 1 aprilie 1953 ia hotărârea de a intra în obştea Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. După patru luni este călugărit în ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului şi primeşte numele de Teofil, cuvânt provenit din limba greacă ce se traduce cu „iubitor de Dumnezeu”. La şapte ani de la călugărie, tot de praznicul Adormirii Maicii Domnului, părintele Teofil este hirotonit diacon de către Mitropolitul Nicolae Colan, iar la 13 mai 1983, după 23 de ani de diaconie este hirotonit preot de către Mitropolitul Antonie Plămădeală. Tot atunci primeşte şi hirotesirea întru duhovnic. În anul 1986 părintele Teofil este hirotesit protesinghel, iar în anul 1988 arhimandrit.

Din anul 1992 părintele a început să răspundă invitaţilor din ţară şi participe în aproape toate oraşele importante din România la conferinţe duhovniceşti, de obicei în perioada Postului Mare sau în perioada Postului Crăciunului.

Părintele Teofil Părăian a fost un om al bucuriei, un om care şi-a propus să înmulţească bucuria şi credem că a reuşit cu prisosinţă. Darul deosebit al părintelui Teofil de a vorbi şi mai ales de a aprofunda cuvintele Scripturii şi în special ale Noului Testament, preocuparea pentru cărţile fundamentale ale spiritualităţii ortodoxe, cum ar fi Patericul şi Filocalia, dar şi pentru textele liturgice cuprinse în cărţile de slujbă, l-au făcut să fie iubit şi în acelaşi timp să fie un părinte duhovnicesc cu autoritate şi discernământ.

Sursa

Dictatura bionetrica - Pr. Filoteu

2010-01-13T14:59:00.000+02:00

Parintele Arsenie Papacioc - Indemn la lupta si Cant

2010-01-13T14:53:00.000+02:00

Strigatul mut - The silent scream

2010-01-12T18:02:00.000+02:00

MIT: Un avort este o intervenţie banală prin care se îndepărtează un ghem de ţesuturi numit produs de concepţie. Acesta este o parte din corpul mamei. E cam la fel ca la o apendicită. Sau la extracţia unei măsele. Decizia de a păstra sau nu sarcina este exclusiv problema privată a femeii, care are dreptul suveran de a hotărî ce face cu trupul ei. Aşadar, avortul trebuie să fie legal şi accesibil oricărei femei. Cei care fac avorturi salvează femeile de la o viaţă nefericită sau de la complicaţiile unui avort empiric. Avortul este sigur şi fără urmări. Avortul este soluţia cea mai potrivită pentru o sarcină nedorită!

ADEVĂR: Avortul este uciderea brutală a unei fiinţe umane, deplină, unică, lipsită de apărare. Copilul nenăscut este o persoană umană şi ar trebui să fie protejat prin lege la fel ca oricare alta. Medicii avorţionişti sunt parte a unui business mondial care, sub aparenţa "ajutorării femeilor", produce miliarde de dolari profit. Femeile care au făcut un avort suferă foarte des de urmări fizice şi psihice devastatoare. Avortul nu este niciodată o soluţie pentru o sarcină nedorită.

E vremea acum să afli adevărul despre avort. Documentarul medical "Strigătul mut", unul din cele mai dramatice filme realizate vreodată, te va ajuta să înţelegi natura criminală a avortului.

Vaccin col uterin - IPS Laurentiu Streza

2010-01-12T17:37:00.000+02:00

Cuvinte de folos - IPS Bartolomeu Anania (2)

2010-01-12T17:33:00.000+02:00

Cuvinte de folos - IPS Bartolomeu Anania (1)

2010-01-12T17:31:00.003+02:00

Bartolomeu Anania, pe numele de mirean Valeriu Anania (n. 18 martie 1921, comuna Glăvile, judeţul Vâlcea) este un cleric ortodox român ce deţine în prezent rangul de mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, mitropolie ce aparţine Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, mai este cunoscut ca scriitor, poet şi dramaturg al literaturii româneşti contemporane.

IPS Irineu - primul interviu ca mitropolit al Olteniei

2010-01-12T12:59:00.000+02:00

Miciuna gripii porcine - Dr. MIRCEA PUSCASU

2010-01-12T12:21:00.001+02:00

Dr. Puscasu de la Fundatia Sfintii Brancoveni (Suceava) ne vorbeste despre vicierea fundamentala a consimtamantului informat al pacientului, despre lovitura de tun a testelor (FALSE!) de gripa noua, carora li se face o reclama complet mincinoasa si iresponsabila, despre “metodologia” frauduloasa de contabilizare a imbolnavirilor “porcine”, despre manipularea sinistra a mortii lui Toni Tecuceanu si despre multe alte lucruri la fel de grave despre care presa de sistem pastreaza o rusinoasa, dar disperata “lege a tacerii”. Ascultati una din rarisimele voci care mai spun inca raspicat adevarurile deranjante, dar salvatoare despre un subiect pe care cu foarte mici exceptii, mass-media romaneasca l-a transformat intr-o campanie orchestrata, demna, fara nicio exagerare, de comparatia cu cele mai odioase forme de propaganda totalitara, punandu-se – din frica pierderii “painii” (oarecum de inteles in contextul dramatic de astazi), dar si din slugarnicie sau prostie – complet la dispozitia intereselor puternicilor acestei lumi.

Ceea ce vedem si auzim peste tot in aceste zile ne arata ca lumea lui Orwell este din nou foarte aproape; deja putem spune ca se lucreaza la “ministerul adevarului”, care ne anunta continuu, obsedant, pana la totala indobitocire – pe mai multe canale, dar pe o singura voce – ca negrul este alb si ca otrava este panaceu! Cu cat mai pretioasa este atunci o voce curajoasa si independenta de orice interese, altele decat cele ale respectarii adevarului si ale salvarii de vieti omenesti. Un glas singular, pierdut in pustia minciunii si a ticalosiei generalizate.

Daca nu vrem sa traim prea curand un nou cosmar totalitar, sa pretuim astfel de voci si sa le raspandim mesajul. SA NU TACEM!

Viitorul Alimentaţiei ( THE FUTURE OF FOOD ) - 2004

2010-01-10T19:09:00.001+02:00

"Filmul prezinta rezultatele unor investigatii minutioase despre adevarurile deranjante din spatele alimentelor tratate chimic si modificate genetic, care au navalit in magazine in ultimele decenii. Filmul reprezinta si o voce a fermierilor ce au au fost afectati de aceste thnologii. Implicatiile asupra sanatatii oamenilor, politicile guvernamentale si globalizarea reprezinta tot atatea motive de protest pentru organizatiile ce promoveaza o viata libera si sanatoasa.

Filmul este inca un semnal de alarma asupra pericolului folosirea inconstiente sau de-a dreptul criminale a culturilor de plante modificate genetic si introducerea acestora in alimentatia noastra!" - sursa depindedenoi.ro

"UN FILM EXCELENT, AR TREBUI PROMOVAT IN SCOLI , INSTITUTII , FIRME PARTICULARE PENTRU CA O MARE MAJORITATE A OAMENILOR SA CUNOASCA ACEST ADEVAR DUREROS, PENTRU CA MAI APOI FIECARE SA-SI ALEAGA MODUL DE HRANA DORIT . TREBUIE SA RECUNOASTEM CA INFORMATIA LA NIVEL NATIONAL ESTE REDUSA, IAR FAPTUL CA PRODUSELE SUNT ETICHETATE CU TOT FELUL DE INFORMATII PE CARE OAMENII NU LE CUNOSC (EX. --EURILE CARE PENTRU 99% DIN CUMPARATORI NU AU O EXPLICATIE ASUPRA PERICOLULUI CE IL REPREZINTA . ---- SAU SA DAM EX. PRELUCRAREA TERMICA LA TEMP. DE 300 GRADE SE FORMEAZA HIDROCARBURI POLICICLICE AROMATE CU EFECT MUTAGEN SI CANCERIGEN si ex. ar putea continua ."
Sursa

Vaccinul porcilor

2010-01-10T18:48:00.001+02:00

IPS Bartolomeu Anania - Anul nou

2010-01-09T11:52:00.003+02:00

Conferinta ' VALERIU GAFENCU - Sfantul Inchisorilor'

2010-01-09T11:44:00.007+02:00

Conferinta Dan Puric, Pr. Amfilohie Branza de la Man. Diaconesti, si Monahul Moise de la Manastirea Petru Voda - Lansarea Cartilor ' Valeriu Gafencu - Sfantul Inchisorilor ' si ' Viata Parintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa '... Dan Puric despre volumul “Valeriu Gafencu-Sfantul Inchisorilor” (…)Iuda a fost superior comunistilor, pentru ca a avut acel proces de constiinta in urma caruia a aruncat punga cu arginti si a spus: «Am vindut singe nevinovat!». I-ati vazut pe cei care au distrus aceasta floare a neamului stind in genunchi si cerindu-si iertare? Ii vedeti dvs cu parere de rau, in cainta sau in pocainta? Nici nu poate fi vorba. Va spun aceste lucruri nu ca sa indemn la o stare resentimentara - pentru ca asta apartine sufletelor inferioare ” Reeducarea la care sintem supusi astazi este cea a uitarii, cea a bascaliei ““ asa cum foarte bine a subliniat dl Razvan Codrescu, am inceput sa fim bascaliosi pina la blasfemie fata de bietii copii care au murit in decembrie 1989, apoi de cei care au transfigurat inchisorile in manastiri. Aceasta bascalie de tip diluant, comunist, distruge, pulverizeaza ingenuncherea si sfintirea(…) Asociatia “Rost” a organizat vineri, 2 noiembrie 2007 , incepind cu ora 17.00, la Sala Dalles din Bucuresti (Bd. Balcescu nr. 18), conferinta “Sfintii inchisorilor”. In cadrul acesteia a avut loc o dubla lansare de carte: volumul Viata Parintelui Gheorghe Calciu, dupa marturiile sale si ale altora, ingrijit la Sfinta Manastire Diaconesti (Bacau) si aparut, cu o predoslovie de IPS Bartolomeu Valeriu Anania, la Editura Christiana din Bucuresti, si volumul Sfintul inchisorilor. Marturii despre Valeriu Gafencu adunate si adnotate de monahul Moise , aparut, cu un cuvint inainte de IPS Andrei Andreicut, la Editura Reintregirea din Alba Iulia. A vorbit protosinghel Anfilohie Branza (duhovnicul Manastirii Diaconesti), monahul Moise Iorgovan de la Manastirea Oasa (Alba) si actorul Dan Puric. Moderator a fost scriitorul Razvan Codrescu. Intrarea a fost libera.

Manastirea Govora

2010-01-09T11:35:00.003+02:00

Asezamantul monahal de la Govora, amplasat la poalele dealului Cosul Mare pe raza comunei Mihaesti, la 6 km de Baile Govora si la 18 km de municipiul Ramnicu Valcea, constituie un monument arhitectonic medieval de o rara frumusete. Ridicata partial in secolul al XIV-lea si al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul, Manastirea Govora, este una dintre cele mai vechi manastiri din Tara Romaneasca. Numele manastirii vine de la slavonescul "gavariti" - a vorbi, a spune, sau - izvor, murmur de izvor.
Fiind pustiita de boierul Albu cel Mare in vremea domniei lui Vlad Tepes (1448-1476) a fost refacuta de Vlad Calugarul si Radu cel Mare intre anii 1492-1496. Intre anii 1640-1645, Matei Basarab o repara in intregime, in vederea instalarii tiparnitei pe care i-o daruise, la cererea sa, cu mesteri cu tot, mitropolitul carturar, roman de origine, Petru Movila Movila de la Kiev. Domnitorul Constantin Brancoveanu, prin Ieromonahul Paisie, staretul manastirii, face renovarea si completarea ansamblului cu clopotnita si cladirile de pe latura stanga si de nord. Trapeza i-a fost adaugata in 1775.
Pe 20 iulie 1959, regimul comunist, printr-un act arbitrar, modifica statutul manastirii, transformand-o in manastire de maici prin aducerea a 21 de calugarite de la Manastirea Bistrita (judetul Valcea), in frunte cu stareta acestora Evghenia Racovita (1959 - 1964). Restaurat integral intre anii 1958-1969, ansamblul manastirii Govora a suferit deteriorari in urma cutremurelor din 1977 si din 1986, dupa care au inceput alte lucrari de renovare.
Intrarea in incinta se face pe sub turnul clopotnita etajat pe 4 nivele, avand o inaltime de aproximativ 15m si o grosime a zidurilor de cca 2m. Incinta manastirii este de forma poligonala, aproape trapezoidala, avand lungimea, pe axul E-V de 60m, cu latura vestica masurand 67m si cea estica 30m.
Ea este compusa din zidul exterior pe care sunt situate incaperile folosite drept chilii precum si beciurile de suprafata. Chiliile sunt dispuse pe doua niveluri, un parter suprainaltat si un etaj, acesta din urma fiind adaugat in secolul XIX. Sapaturile arheologice au aratat 6 faze de extindere a incintei, in cea de la mijlocul secolului al XVII-lea functionand si tipografia lui Meletie Macedoneanul.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului", asa cum se prezinta azi, este din timpul lui Constantin Brancoveanu. Ridicata in mijlocul incintei, pe un plan treflat avand o singura turla asezata pe naos, are o cornisa de caramida in forma de dinti de fierastrau. Naosul este despartit de pronaos printr-un zid gros care lasa o deschidere mare pe mijloc. Pridvorul este deschis, sustinut de opt coloane din piatra sculptata. Catapeteasma bisericii este din lemn de tei aurit, sculptata in stil brancovenesc. Exteriorul este simplu, zugravit in alb, decorat prin braul median compus din trei muluri la fel de groase, pictate .
Pictura bisericii este in fresca, stil brancovenesc, executata in anii 1711-1712 de zugravii apartinand scolii de la Hurez, fapt atestat prin inscriptiile pastrate.
Datorita instalarii aici a tiparnitei daruita de Petru Movila de la Kiev, manastirea Govora a contribuit efectiv la promovarea culturii neamului romanesc, fapt pentru care avea sa se inscrie pentru totdeauna intre manastirile de cultura din tara. Intre anii 1636-1642, in tiparnita de la Govora s-au tiparit Psaltirea (in 1637) precum si alte carti de slujbe in slavona; apoi Pravila Mica (in 1640) si Pravila de la Govora, prima carte de lege in limba romana, tradusa din slavona de calugarul Moxa. Mester tipograf era cuviosul Ieromonah Meletie Machedoneanu, venit de la Kiev care a devenit ulterior egumenul manastirii Govora.
Dintre valorile de arta ale manastirii Govora amintim: un Epitrahil daruit de Radu cel Mare, cu o broderie lucrata in fir de aur-argint si matase (sunt brodati Iisus, Maica Domnului, Sfantul Ioan si alti sfinti); icoana Maicii Domnului Hodrighita; icoana Maicii Domnului Indurerata ...etc.

Manastiri si edificii religioase din zona Iasilor

2010-01-09T11:29:00.002+02:00

Manastiri si Edificii religioase din zona Iasilor (Romania) Biserica „Trei Ierarhi” din Iaşi, „unul dintre cele mai interesante şi curioase edificii religioase din Europa”, cum o prezenta arhitectul francez Lecomte de Nouy. Ctitorie a domnitorului Vasile Lupu între 1637 - 1642. Este caracterizată prin bogăţia şi frumuseţ ea decoraţiei, zidurile sale fiind veritabile broderii în piatră. Însemnat centru cultural al Moldovei din sec. XVII, adăposteşte astăzi osemintele lui Dimitrie Cantemir şi ale lui Al. I. Cuza (aduse de la Ruginoasa). Mănăstirea Golia din Iaşi, ridicată între 1650 - 1660 de Vasile Lupu are faţada decorată în stilul Renaşterii târzii, ceea ce îi dă o notă aparte în arhitectura moldoveană a sec. XVII. Turnul Goliei (30 m înălţime) oferă o largă panoramă asupra oraşului şi împrejurimilor. La intrare este amenajat un mic Muzeu „Creangă” (marele prozator Ion Creangă a fost diacon al bisericii). Mănăstirea Cetăţuia din Iaşi, ctitorie a domnitorului Gheorghe Duca (1669 - 1672), alcătuieşte un complex arhitectonic original şi interesant (case domneşti fortificate, chiliile, biserica, sala gotică ce adăposteşte un muzeu de artă feudală). Mănăstirea Galata din Iaşi, „mama bisericilor moldoveneşti”, înălţată între 1579 - 1584 de domnitorul Petre Şchiopul. Catedrala Mitropolitana din Iaşi, o clădire monumentală construită între 1840 - 1880 în stil baroc şi neoclasic. Pictura existentă în interior a fost executată de Gheorghe Tăttărescu. Este cel mai mare lăcaş de cult ortodox din România. Biserica „Sfântu Nicolae Domnesc” din Iaşi, construită de Ştefan cel Mare în frumosul stil moldovenesc, fiind cel mai vechi monument al oraşului (1491 - 1492). Mănăstirea Dobrovăţ de la Dobrovăţ, ridicată de Ştefan cel Mare între 1503 - 1504, cu pictori din timpul lui Petru Rareş. Alte edificii religioase: Mănăstirea Bârnova de la Bârnova, ctitorie între 1622 - 1629 a domnitorului Miron Barnovschi, Biserica Aroneanu din Iaşi, ridicată în 1594 de domnul Aron Tiranul, deţine decoraţia exterioară ca una din cele mai frumoase din Iasi, Biserica Socola din Iaşi, zidită în 1555 de domnul Alexandu Lăpuşneanu, Biserica „Sfântu Sava” din Iaşi, construită cu sprijinul lui Petre Şchiopul şi refăcută în 1625, Mănăstirea Frumoasa din Iaşi, zidită între 1726 - 1733 în stil traditional, Biserica „Sfântu Gheorghe“ din Hârlău (1492), Mănăstirea Hlincea de la Hlincea (1587), Biserica Barboi din Iaşi (sec. XVI), unde a fost înmormântat scriitorul Alecu Russo. ( postare de: constantin alecse calecse constantinalecse )

Manastirea Casiel

2010-01-09T11:19:00.004+02:00

Manastirea Casiel a fost ctitorita in 1765 de nobilul (monahul) Filip Pahomie Georgiu din Strambu
A fost mentionata pentru prima oara in 1782 printre cele trei manastiri existente aici (doua neunite) sub denumirea "Caseie" spre satul Strambu, singura probabil nedistrusa de generalul Bucow in 1761, caci una se continua in 1785; a doua manastire neunita localizata la "Rogusesti", iar cea unita pe "Valea Keselyului".
Biserica Casiel arsa si refacuta din lemn in 1923 in arhitectura maramureseana.
In 1991 manastirea se nastea insa foarte saraca: bisericuta era ajunsa in pragul ruinarii, iar in apropiere zidurile neacoperite (in rosu) ale unei viitoare case monahale.
Prin dragostea si jertfa credinciosilor din imprejurimi, prin ajutorul Arhiepiscopiei Clujului la care s-au adaugat cel al Episcopiei Maramuresului si Satmarului si a catorva mari societati din Dej, indeosebi SC Somes SA, pana spre sfarsitul anului casa monahala a fost acoperita.
Anul urmator, 1992, a fost plin de realizari:
-casa a fost tencuita in interior, i s-au pus geamurile si a fost mobilata;
-s-a introdus curentul electric;
-s-a facut instalatie de apa potabila, captata de la un izvor de pe paraul Salha;
-s-au turnat trotuarele si s-au construit gospodariile anexa.

Manastirea Petru Voda

2010-01-08T14:17:00.001+02:00

Urmând drumul naţional DN 15 B de la Poiana Teiului spre Târgu Neamţ, după puţin timp un drum se desprinde în stânga, continuând printre brazii înalţi până la Mănăstirea Petru Vodă. După câţiva kilometri, îi afli obârşia pe un platou însorit, pe care se înalţă o biserică albă, străjuită de două rânduri de chilii. Deşi a fost constituită recent (sfârşitul secolului al XX-lea), mănăstirea - realizată într-o manieră ce trădează influenţe ale stilului medieval - a devenit deja loc de pelerinaj pentru zeci de mii de credincioşi.

Dominată de figura impunătoare a părintelui Iustin Pârvu, considerat de mulţi unul dintre cei mai mari duhovnici români în viaţă, un om care a dovedit că un vis poate deveni realitate dacă îl înconjuri de credinţă şi dacă îţi doreşti cu adevărat împlinirea lui, cocheta mănăstire de azi era în urmă cu doar câţiva ani un vis născut în întunericul umed al celulelor comuniste. O speranţă. Acum adăposteşte aproximativ 60 de călugări, iar turlele ei ce par poleite cu aur vestesc de la kilometri distanţă că în acele locuri sălăşluieşte un om care şi-a închinat viaţa anevoiasei cărări a credinţei. O cărare plină de greutăţi şi pe care nu puţini se străduie din răsputeri să o năruie. Însă Mănăstirea Petru Vodă este un vis de credinţă care nu se va nărui niciodată, pentru că pe aceste meleaguri cerul se zămisleşte pe pământ.

Sub îngrijirea acestei mănăstiri a luat fiinţă un azil de bătrâni şi o casă de copii cu predare, existând două clase, (întaia şi a doua). Pe lângă acestea mai există şi un dispensar medical pentru asigurarea asistenţei medicale.

Actualul stareţ este ieromonahul Lavrentie Carp Lucian. Acesta a intrat în monahism la vârsta de 20 de ani, în anul 1998, la 14 septembrie, la mănăstirea Pângăraţi. A urmat cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloaie" din Iaşi, pe care a absolvit-o în anul 2004. A fost hirotonisit diacon de către Înalt Preasfinţia Sa, mitropolitul Daniel, la data de 25 iulie 2002. A venit în mănăstirea Petru Vodă în data de 14 octombrie 2003, unde a dat dovadă de ascultare şi dăruire pentru viaţa monahală.

Acum Mănăstirea Petru Vodă este unul dintre cele mai căutate locuri de pelerinaj pentru credincioşi şi, totodată, unul dintre locurile cele mai vizitate de către iubitorii de turism ecumenic. Iar numărul atât de mare al celor care-şi propun să viziteze această mănăstire se datorează aproape în totalitate celui care a ridicat acest sfânt lăcaş de cult, părintele Iustin Pârvu.

Şi mai trebuie amintit că aici a fost înmormântat, la 3 decembrie 2006, părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa (23 noiembrie 1925 - 21 noiembrie 2006), unul dintre disidenţii cei mai înverşunaţi ai perioadei comuniste motiv pentru care a făcut, alături de părintele Iustin, ani grei de temniţă şi despre care se spune că Nicolae Ceauşescu l-a considerat ca fiind chiar duşmanul său personal.

Sursa

Cetatile puterii

2010-01-08T01:29:00.001+02:00

Quo vadis?

2010-01-08T01:19:00.000+02:00

Quo vadis (în latina "Unde mergi?") este titlul unui roman istoric.
Titlul face aluzie la întrebarea retorică pe care Sfantul Petru o adresează lui Iisus Hristos, pe care îl întâlneşte când pleacă din Roma: «Quo vadis, Domine ?» ("Unde mergi, Doamne?")
O poveste cutremuratoare despre puterea care este invinsa de credinta, despre credinta care aduce dragostea si despre dragostea care a schimbat Roma din timpul lui Nero.

Cuvinte de folos - Pr. Nicolaie Marinescu

2010-01-05T09:00:00.002+02:00

Despre corp (trup) - Dan Puric

2010-01-05T08:49:00.004+02:00

Tarul 2009 - full cu subtitrare in romana

2010-01-04T14:11:00.004+02:00

Un film despre ce se intampla cand incurci Imparatia lui Dumnezeu cu puterea seculara. Pavel Lunghin este regizorul filmului “Ostrov“, un fidel urmas al scolii de film a lui Tarkovski.

Anul 1565. Intuneric. Este timpul domniei lui Ivan cel Groaznic. O Rusie sfasiata de foamete si de război.
Peste tot semne de trădare… Si iar, trădare. Servitorii credinciosi si garzile umpland tara de sange. In fiecare om descopereau un dusman. Legea pentru ei – Tarul.

Sursa: http://apologeticum.wordpress.com/

Despre Gardasil - prof. dr. Pavel Chirila

2010-01-04T14:10:00.003+02:00

Decaderea Bisericii - Parintele Amfilohie

2010-01-04T14:07:00.002+02:00

Parintele Iustin Parvu - Despre falsii pastori

2010-01-04T14:03:00.002+02:00

Viaţa Sf. Nicolae Velimirovici

2010-01-04T13:54:00.003+02:00

Parintele Rafil Noica

2010-01-04T13:48:00.001+02:00

PARINTELE RAFAIL NOICA
Vezi mai multe video Diverse

Profeţia unui sfant despre zilele noastre

2010-01-04T13:45:00.001+02:00

Sfântul Nil Athonitul a profeţit vremurile din urmă încă din secolul 16.

Profetia unui sfant despre zilele noastre
Vezi mai multe video din Incredibil

Buna seara ca'nserat - Manastirea Camarzani

2009-12-21T14:47:00.001+02:00

Buna seara, c-a-nserat,
Noi cu plugul ne-am luat,
Pe la case, ca si an,
Cum a zis badea Traian.
La multi ani cu sanatate
Sa va dea Domnul de toate.
La multi ani sa traiti
Sa va gasim fericiti.
Haisa, cea, hais....hais.

Nu venim cu vreun gand rau,
Ci v-aducem pe Dumnezeu.
Noul An sa vi-l vestim,
Azi cand cel vechi il sfarsim
Zile bune sa va dea
Dumnezeu din mila sa!
Haisa...cea.Haisa...hais!

Noul An care-a venit
Nu stim daca-i fericit,
Dar prin anii ce-au trecut,
Tot mai batrani v-ati facut
Maine, poate cine stie,
Vor fi toti in vesnicie!
Multi ani sa traiti!
Multi ani fericiti!

Cat de grele suferinti
V-au lovit pe voi, parinti,
Dar pe toate le-ati rabdat,
Domnul sfant v-a ajutat;
Ne-ati crescut plugari de neam,
Ca sa va urmam la geam
Hais... cea.Hais...hais.

Voi va duceti dragi parinti,
Cu anii de suferinti;
Noi ramanem dupa voi,
Langa plug si langa boi,
Sa va pomenim oricand,
Cat voi trai pe pamant!
Multi ani sa traiti,
Multi ani, fericiti!

Nu mai este inca alta
Noapte sfanta ca aceasta.
Noi uram pentru colaci,
Nu inghebam pentru pitaci,
Ci pastram obiceiuri bune,
De pe vremurile strabune
Hais... cea.Hais...hais.
Am venit ca fiecare,
Sa va facem o urare:
O urare din strabuni,
Caci ei au fost oameni buni
Si-au pastrat cu-nsufletire
Obiceiuri de iubire.
Multi ani sa traiti,
Multi ani, fericiti!

Plugurelul mititel,
Cu rotitele de fier,
Trag baietii vartos, la el
Plugurel cu sase boi:
Cei dinainte,
Cu coarnele frante.
Cei de la mijloc
Cu stele de busuioc,
Cei de la roata,
Cu coarnele-n volta!
Hais... cea.Hais...hais.

De urat, am mai urat,
Dara ni-i c-om insera,
Pe la curtile nevoastre;
Departe de casele noastre;
Ca suntem infrigurati
Si cu daruri incarcati
Hais... cea.Hais...hais.

Noi suntem de prin Bacau,
De pe muntele Ceahlau,
Unde brazii ne-amintesc,
Obiceiul crestinesc
Si e vremea, dragi parinti
Sa va lasam fericiti,
Multi ani sa traiti,
Multi ani, fericiti!

Busuioc verde pe masa,
Ramai gazda sanatoasa
Anul Nou ce-ati asteptat
Sa va fie imbelsugat,
Tot cu grau si cu porumb,
Daruit de Domnul Sfant.
Haisa... cea.Hais...hais.

Busuioc verde pe jos,
Ramaneti toti sanatosi.
Casa sa va fie plina,
De a cerului lumina,
Ziua Sfantului Vasile,
Sa va fie tot spre bine...
Multi ani sa traiti,
Multi ani, fericiti!

Deschide usa crestine - Manastirea Camarzani

2009-12-21T14:44:00.001+02:00

Deschide usa crestine [bis]
Ca venim din nou la tine. [bis]
Drumu-i lung si-am obosit, [bis]
De departe am venit. [bis]

Ca la Viflaem am fost,
Unde s-a nascut Hristos
Si-am vazut si pe-a sa mama,
Pe care Maria-o cheama.

Cum umbla din casa-n casa
Ca pe fiul sau sa nasca.
Umbla-n sus si umbla-n jos
Ca sa nasca pe Hristos.

Umbla-n jos si umbla-n sus
Ca sa nasca pe Isus.
Roata, roata prin cetate,
Case, hanuri, pline toate.

Mai târziu gasi apoi
Un staul frumos de oi
Si-acolo pe fân jos
S-a nascut Domnul Hristos.

Cete de îngeri coboara
Staulul îl înconjoara.
Îngerii cu flori în mâna
Împletesc mândra cununa.

Pe cununa-i scris frumos
Astazi s-a nascut Hristos,
Care cu puterea sa (/ Pe cununa-i scris asa)
Va împarati lumea (/ Ca s-a nascut Mesia)

Si de-acum pâna-n vecie
Mila Domnului sa fie,
Tuturor cu bucurie
Si de mare veselie.

Leru-i ler - Manastirea Camarzani

2009-12-21T14:41:00.002+02:00

Sus pe cerul înstelat
Mândra stea s-a aratat
Si cu flori de mar în mâna
Se coboara peste stâna
Lerui ler

Într-un grajd sarac de lemn
Din cetatea Betleem
Într-o iesle-n rece scut
Domnul lumii s-a nascut
Lerui ler

Celui care-adus lumina
Si peste acest pamânt
Pace de la Domnul Sfânt
Laudând pe cel din cer
Lerui ler

Iar de catre rasarit
Trei regi, trei magi au pornit
Lui Mesia de se-nchina,
Steaua Domnului lumina
Lerui ler

Colo'n sus - Manastirea Camarzani

2009-12-21T14:37:00.001+02:00

Colo-n sus pe vremea ceea,
In frumoasa Galileia,
O Fecioar vieuia
Ce Maria se numea.

Nazaret era oraul
Unde ii avea lcaul;
Intr-o zi Maria sta
Singur i se ruga.

Cand de-odat ce vzu?
Casa toat se umplu,
De-o lumin lucitoare
Ca lumina de la soare.

Ingerul Gavril intrase
La Sfanta Fecioar-n cas,
Lang ea din zbor opri
"Bucur-te" ii gri.

Tu de daruri incrcat
Cea mai binecuvantat
Din femei pe-acest pmant,
E cu Tine Domnul Sfant.

Ea vzand, s-a-nspimantat
i-ntru sine s-a-ntrebat:
Doamne, ce-nsemneaz oare
Aste vorbe de-nchinare?

Ingerul i-a zis: "Marie!
N-avea team, pace ie!"
De la Cel din cer aflai,
Nate-vei un copila.

Fiu al Domnului va fi
i Isus se va numi,
Sfanta Lui Imprie
Nesfarit o s fie.

Din cer senin - Manastirea Camarzani

2009-12-21T14:31:00.003+02:00

Din cer senin, un cor divin
Se-aude lin cantand... {bis}
Pastori cu har, pe culmi apar,
Albi miei in dar ducand... {bis}

O stea din zari, veghind carari,
Spre departari arzand... {bis}
Conduce magi, cu daruri dragi,
In albi desagi ducand... {bis}

Si-un prunc plapand, cu chipul bland,
Sta surazand, tacand... {bis}
Din cer senin, un cor divin
Se-aude lin cantand... {bïs}

In unele variante apare si:

Iar Maica Sa Il legana
Si toti se bucura.

Si cerul sfant si-acest pamant
S-a luminat prin Prunc.
Si s-au sfintit si s-au slavit
Acei ce L-au primit.

Iar noi vazand ne inchinam
Si chipu-I sarutam.
Cu dor voim de-ai Lui sa fim
Si-n veci sa Il slavim.

co

Colindam sub cer - Manastirea Diaconesti

2009-12-21T14:25:00.003+02:00

Colindele corului Filomelos

2009-12-21T14:24:00.001+02:00

Despre sfarsitul lumii si venirea lui Antihrist

2009-12-21T14:10:00.003+02:00

Despre sfarsitul lumii si Antihrist - emisiune B1 TV 31.10.2009 - De Alina Baldic cu Danion Vasile

Psalmii 1,2,3

2009-12-18T21:51:00.002+02:00

1. Fericit bărbatul, care n-a umblat în sfatul necredincioşilor şi în calea păcătoşilor nu a stat şi pe scaunul hulitorilor n-a şezut;
2. Ci în legea Domnului e voia lui şi la legea Lui va cugeta ziua şi noaptea.
3. Şi va fi ca un pom răsădit lângă izvoarele apelor, care rodul său va da la vremea sa şi frunza lui nu va cădea şi toate câte va face vor spori:
4. Nu sunt aşa necredincioşii, nu sunt aşa! Ci ca praful ce-l spulberă vântul de pe faţa pământului.
5. De aceea nu se vor ridica necredincioşii la judecată, nici păcătoşii în sfatul drepţilor.
6. Că ştie Domnul calea drepţilor, iar calea necredincioşilor va pieri.
5. Atunci va grăi către ei intru urgia Lui şi întru mânia Lui îi va tulbura pe ei;
6. Iar Eu sunt pus împărat de El peste Sion, muntele cel sfânt al Lui, vestind porunca Domnului.
7. Domnul a zis către Mine: "Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut!
8. Cere de la Mine şi-ţi voi da neamurile moştenirea Ta şi stăpânirea Ta, marginile pământului.
9. Le vei paşte pe ele cu toiag de fier; ca pe vasul olarului le vei zdrobi!"
10. Şi acum împăraţi, înţelegeţi! Învăţaţi-vă toţi, care judecaţi pământul!
11. Slujiţi Domnului cu frică şi vă bucuraţi de El cu cutremur.
12. Luaţi învăţătură, ca nu cumva să Se mânie Domnul şi să pieriţi din calea cea dreaptă, când se va aprinde degrab mânia Lui! Fericiţi toţi cei ce nădăjduiesc în El.

1. Pentru ce s-au întărâtat neamurile şi popoarele au cugetat deşertăciuni?
2. S-au ridicat împăraţii pământului şi căpeteniile s-au adunat împreună împotriva Domnului şi a unsului Său, zicând:
3, "Să rupem legăturile lor şi să lepădăm de la noi jugul lor".
4. Cel ce locuieşte în ceruri va râde de dânşii şi Domnul îi va batjocori pe ei!
5. Atunci va grăi către ei întru urgia Lui şi întru mânia Lui îi va tulbura pe ei;
6. Iar Eu sunt pus împărat de El peste Sion, muntele cel sfânt al Lui, vestind porunca Domnului.
7. Domnul a zis către Mine: "Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut!
8. Cere de la Mine şi-Ţi voi da neamurile moştenirea Ta şi stăpânirea Ta marginile pământului.
9. Le vei paşte pe ele cu toiag de fier; ca pe vasul olarului le vei zdrobi!"
10. Şi acum împăraţi înţelegeţi! Învăţaţi-vă toţi, care judecaţi pământul!
11. Slujiţi Domnului cu frică şi vă bucuraţi de El cu cutremur.
12. Luaţi învăţătură, ca nu cumva să Se mânie Domnul şi să pieriţi din calea cea dreaptă, când se va aprinde degrab mânia Lui! Fericiţi toţi cei ce nădăjduiesc în El.

1. Doamne, cât s-au înmulţit cei ce mă necăjesc! Mulţi se scoală asupra mea;
2. Mulţi zic sufletului meu: "Nu este mântuire lui, întru Dumnezeul lui! "
3. Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu eşti, slava mea şi Cel ce înalţi capul meu.
4. Cu glasul meu către Domnul am strigat şi m-a auzit din muntele cel sfânt al Lui.
5. Eu m-am culcat şi am adormit; sculatu-m-am, că Domnul mă va sprijini.
6. Nu mă voi teme de mii de popoare, care împrejur mă împresoară.
7. Scoală, Doamne, mântuieşte-mă, Dumnezeul meu, că Tu ai bătut pe toţi cei ce mă vrăjmăşesc în deşert; dinţii păcătoşilor ai zdrobit.
8. A Domnului este mântuirea şi peste poporul Tău, binecuvântarea Ta.

Sfanta Liturghie Ortodoxa

2009-12-18T21:44:00.003+02:00

Manastirea Cernica

2009-12-14T19:12:00.003+02:00

Mănăstirea Cernica este o mănăstire din România situată în comuna Cernica, judeţul Ilfov. A fost ridicată în anul 1608 în timpul domniei lui Radu Şerban şi a fost ctitorită de marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Ştirbei şi de soţia sa, Chiajna. Complexul monahal de la Cernica a reprezentat o adevărată şcoală de educaţie monastică. În cadrul mănăstirii s-au construit trei biserici şi trei paraclise. Biserica Mare, cu hramul Sf. Nicolae, a fost avariată la cutremurul din 1802 şi reparată în anii 1809-1815 de arhimandritul Timotei. O reparaţie capitală s-a făcut în anul 1925 după ce în urma unui cutremur în anul 1838 o turlă se dărâmă iar în 1923 arde. Biserica cu hramul Sf. Gheorghe a fost construită în secolul al XVIII-lea de Dan Braşoveanu. În anii 1962-1964 este refăcută complet iar după stricăciunile cutremurului din 4 martie 1977 este reconsolidată. În 1804, în cimitirul mănăstirii, arhimandritul Gheorghe construieşte bisericuţa Sf. Lazăr. Cele trei paraclise ale mănăstirii sunt: "Adormirea Maicii Domnului" construit în 1790, "Sf. Ioan" construit în 1842 şi "Intrarea în biserică"

Manastirea Curtea de Arges

2009-12-14T19:09:00.004+02:00

Mănăstirea Curtea de Argeş este o mănăstire din România situată în oraşul Curtea de Argeş. Mănăstirea a fost construită de Neagoe Basarab (1512 - 1517) pe locul vechii mitropolii (1359). Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost terminată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumaţi. Ea este păstrată fragmentar în Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti. Reparată de câteva ori, biserica a fost restaurată (1875 - 1886) de arhitectul francez André Lecomte du Nouy, discipol al lui Eugene Viollet-Le-Duc, care i-a adus şi unele modificări care au diminuat valoarea istorică a monumentului. Construită din piatră făţuită şi profilată, biserica are un plan triconc, inspirat din planimetria bisericii Vodica II, reluat şi în alte construcţii (mitropolia din Bucureşti, biserica fostei mănăstiri Cotroceni, manastirea Tismana etc.). Printre cele mai vechi aşezări de care vorbeşte istoria noastră se numără şi Curtea de Argeş cu împrejurimile ei. În veacul al XIII-lea, înalta cetate a Poenarilor, cu fortificaţiile sale de piatră şi puţul care o lega direct cu albia râului de jos, făcuse să ajungă, până departe, faima acestor locuri; iar pe la jumătatea secolului următor, curtea Basarabilor şi biserica "Sfântul Nicolae Domnesc" răsfrâng această faimă asupra întregii aşezări adunată cu timpul în preajma lor: Curtea de Argeş de mai târziu. După documente şi inscripţii, ca şi din mărturiile săpăturilor arheologice, istoria acestui străvechi ţinut voievodal, chiar dacă nu consemnează data precisă când s-au grupat aici întâiele centre locuite, face însă dovada că: aceste centre s-au dezvoltat îndeajuns de repede, pentru ca, pe la jumătatea veacului al XIV-lea, să ateste deopotrivă cu existenţa unui scaun Domnesc, şi pe aceea a unei însemnate organizări bisericeşti. Astfel asociate, puterea statală şi cea religioasă împodobesc valea Argeşului cu fapte de arme şi locaşuri de închinare, care-i păstrează intactă funcţia ei spirituală, chiar atunci când capitala se muta la Târgovişte. Dintre monumentele care au fost făurite de-a lungul veacurilor, din câte au împodobit Argeşul voievodal, de bună seamă că biserica înălţată de Neagoe Basarab (1512-1521) este cea mai valoroasă construcţie de artă şi arhitectură bisericească. Începută în 1514 din vrerea lui Neagoe Basarab de a crea un monument fără seamăn de frumos lucrările ei s-au încheiat trei ani mai târziu, aşa încât la 7 ianuarie 1517, ctitorul putea chiar să vorbească de "mănăstirea domniei mele de la Argeş", şi să-i hărăzească "vama ce este la Ocna Mică de la Târgovişte..". Ascultând nu numai legenda, ci şi unele ştiri istorice, se pare că din lipsă de bani, cu toată jertfirea podoabelor Doamnei sale, dar mai ales din lipsă de zile, zugrăvirea bisericii n-a putut fi isprăvită înainte de trecerea întru cele veşnice a lui Neagoe Basarab. Aşadar, ginerele voievodului, Radu de la Afumaţi (1522-1529), odată urcat pe scaun, a consfinţit continuarea decorării aşezământului, prin pisania din 10 septembrie 1526, care menţionează şi numele lui Dobromir zugravul. După toate izvoadele, Neagoe Basarab a clădit biserica sa pe fundaţiile unui locaş mai vechi, care nu fusese altul decât sediul primei Mitropolii a Ţării Româneşti. Pe aceasta, Neagoe găsind-o "dărâmată şi neîntărită .. a zidit-o şi înălţat-o din temelii", fapt pe care un cronicar al înfăptuirilor marelui voievod, Gavriil Protul, îl întăreşte. În această formă, biserica Mănăstirii Curtea de Argeş cunoscută din 1793 sub denumirea de "Biserica Episcopală", când a devenit reşedinţa Episcopiei Argeşului, rămâne, pentru arhitectura veacului al XVI-lea, dacă nu monumentul cel mai de seamă, una dintre cele mai reprezentative construcţii al sale. Ca atare o pomenesc documentele şi o amintesc toţi călătorii străini, care şi-au aflat adăpost în chiliile ei. Unii dintre ei, ca Paul de Alep, în 1654, considera vechea aşezare a lui Neagoe drept "una din minunile lumii". Aceleaşi cuvinte de înaltă preţuire le notează, în 1794, şi englezul Robert Ainslie şi - mai târziului Neagoe Basarabbbb. După unele refaceri parţiale şi întregiri în timp ale ansamblului sau, vătămată şi de un puternic incendiu, Biserica Episcopală Curtea de Argeş a fost refăcută - astfel după cum se vede astăzi - de arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy şi de arhitectul român Nicolae Gabrielescu, inspectorul lucrărilor de restaurare, în a doua jumătate a secolului trecut. A fost isprăvită în anul 1885 şi sfiinţită la 12 octombrie 1886. postare de constantinalecse calecse constantin alecse Mănăstirea Curtea de Argeş este o mănăstire din România situată în oraşul Curtea de Argeş. Mănăstirea a fost construită de Neagoe Basarab (1512 - 1517) pe locul vechii mitropolii (1359). Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost terminată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumaţi. Ea este păstrată fragmentar în Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti. Reparată de câteva ori, biserica a fost restaurată (1875 - 1886) de arhitectul francez André Lecomte du Nouy, discipol al lui Eugene Viollet-Le-Duc, care i-a adus şi unele modificări care au diminuat valoarea istorică a monumentului. Construită din piatră făţuită şi profilată, biserica are un plan triconc, inspirat din planimetria bisericii Vodica II, reluat şi în alte construcţii (mitropolia din Bucureşti, biserica fostei mănăstiri Cotroceni, manastirea Tismana etc.). Printre cele mai vechi aşezări de care vorbeşte istoria noastră se numără şi Curtea de Argeş cu împrejurimile e...все » Mănăstirea Curtea de Argeş este o mănăstire din România situată în oraşul Curtea de Argeş. Mănăstirea a fost construită de Neagoe Basarab (1512 - 1517) pe locul vechii mitropolii (1359). Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost terminată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumaţi. Ea este păstrată fragmentar în Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti. Reparată de câteva ori, biserica a fost restaurată (1875 - 1886) de arhitectul francez André Lecomte du Nouy, discipol al lui Eugene Viollet-Le-Duc, care i-a adus şi unele modificări care au diminuat valoarea istorică a monumentului. Construită din piatră făţuită şi profilată, biserica are un plan triconc, inspirat din planimetria bisericii Vodica II, reluat şi în alte construcţii (mitropolia din Bucureşti, biserica fostei mănăstiri Cotroceni, manastirea Tismana etc.). Printre cele mai vechi aşezări de care vorbeşte istoria noastră se numără şi Curtea de Argeş cu împrejurimile ei. În veacul al XIII-lea, înalta cetate a Poenarilor, cu fortificaţiile sale de piatră şi puţul care o lega direct cu albia râului de jos, făcuse să ajungă, până departe, faima acestor locuri; iar pe la jumătatea secolului următor, curtea Basarabilor şi biserica "Sfântul Nicolae Domnesc" răsfrâng această faimă asupra întregii aşezări adunată cu timpul în preajma lor: Curtea de Argeş de mai târziu. După documente şi inscripţii, ca şi din mărturiile săpăturilor arheologice, istoria acestui străvechi ţinut voievodal, chiar dacă nu consemnează data precisă când s-au grupat aici întâiele centre locuite, face însă dovada că: aceste centre s-au dezvoltat îndeajuns de repede, pentru ca, pe la jumătatea veacului al XIV-lea, să ateste deopotrivă cu existenţa unui scaun Domnesc, şi pe aceea a unei însemnate organizări bisericeşti. Astfel asociate, puterea statală şi cea religioasă împodobesc valea Argeşului cu fapte de arme şi locaşuri de închinare, care-i păstrează intactă funcţia ei spirituală, chiar atunci când capitala se muta la Târgovişte. Dintre monumentele care au fost făurite de-a lungul veacurilor, din câte au împodobit Argeşul voievodal, de bună seamă că biserica înălţată de Neagoe Basarab (1512-1521) este cea mai valoroasă construcţie de artă şi arhitectură bisericească. Începută în 1514 din vrerea lui Neagoe Basarab de a crea un monument fără seamăn de frumos lucrările ei s-au încheiat trei ani mai târziu, aşa încât la 7 ianuarie 1517, ctitorul putea chiar să vorbească de "mănăstirea domniei mele de la Argeş", şi să-i hărăzească "vama ce este la Ocna Mică de la Târgovişte..". Ascultând nu numai legenda, ci şi unele ştiri istorice, se pare că din lipsă de bani, cu toată jertfirea podoabelor Doamnei sale, dar mai ales din lipsă de zile, zugrăvirea bisericii n-a putut fi isprăvită înainte de trecerea întru cele veşnice a lui Neagoe Basarab. Aşadar, ginerele voievodului, Radu de la Afumaţi (1522-1529), odată urcat pe scaun, a consfinţit continuarea decorării aşezământului, prin pisania din 10 septembrie 1526, care menţionează şi numele lui Dobromir zugravul. După toate izvoadele, Neagoe Basarab a clădit biserica sa pe fundaţiile unui locaş mai vechi, care nu fusese altul decât sediul primei Mitropolii a Ţării Româneşti. Pe aceasta, Neagoe găsind-o "dărâmată şi neîntărită .. a zidit-o şi înălţat-o din temelii", fapt pe care un cronicar al înfăptuirilor marelui voievod, Gavriil Protul, îl întăreşte. În această formă, biserica Mănăstirii Curtea de Argeş cunoscută din 1793 sub denumirea de "Biserica Episcopală", când a devenit reşedinţa Episcopiei Argeşului, rămâne, pentru arhitectura veacului al XVI-lea, dacă nu monumentul cel mai de seamă, una dintre cele mai reprezentative construcţii al sale. Ca atare o pomenesc documentele şi o amintesc toţi călătorii străini, care şi-au aflat adăpost în chiliile ei. Unii dintre ei, ca Paul de Alep, în 1654, considera vechea aşezare a lui Neagoe drept "una din minunile lumii". Aceleaşi cuvinte de înaltă preţuire le notează, în 1794, şi englezul Robert Ainslie şi - mai târziului Neagoe Basarabbbb. După unele refaceri parţiale şi întregiri în timp ale ansamblului sau, vătămată şi de un puternic incendiu, Biserica Episcopală Curtea de Argeş a fost refăcută - astfel după cum se vede astăzi - de arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy şi de arhitectul român Nicolae Gabrielescu, inspectorul lucrărilor de restaurare, în a doua jumătate a secolului trecut. A fost isprăvită în anul 1885 şi sfiinţită la 12 octombrie 1886.

Manastirea Arnota

2009-12-14T19:05:00.004+02:00

Mănăstirea Arnota Mănăstirea Arnota este o mănăstire din România situată în comuna Costeşti, din judeţul Vâlcea. Iniţial, mănăstire de călugări, din anul 1999, se transformă în mănăstire de maici, dependentă de stăreţia Mănăstirii Bistriţa (judeţul Vâlcea). Este construită de domnitorul Matei Basarab între anii 1633-1634. Se află pe un versant de munte vis-a vis de mănăstirea Bistriţa. Este foarte greu de ajuns, datorită cotei ridicate unde se află. În prezent accesul auto este favorizat de şoseaua de acces a carierei de calcar existentă lângă lăcaş. Studiile au constatat că este construită pe locul unde au mai existat biserici. Legenda spune ca Matei Basarab fiind urmărit de către turci se refugiază pe un platou al muntelui unde se afla un lac montan cu mult stufăriş, datorat şi faptului că locul se afla pe versantul de sud beneficiind de mult soare. În preajma lacului existau ruine a unor biserici şi hotăreşte că dacă o să scăpe, o să ctitorească o mănăstire. Între anii 1705-1706, domnul martir Constantin Brâncoveanu cu ocazia reparaţiilor ce s-au impus, a construit un pridvor cu turlă în deja cunoscutul stil Brâncovenesc. A refăcut pictura originală şi a confecţionat catapeteasma, o reală operă de artă a stilului. Actualmente aceasta se află la Muzeul Naţional de Artă din anul 1913. Uşa de la intrare din lemn de castan deţine o inscripţie în limba slavonă cu următorul conţinut :„ Aceste uşi le-a făcut Constantin Brâncoveanu vel-logofăt”. Aici în pridvor se mai poate vedea o pictură refăcută la acea vreme odată cu construirea lui, pictură aflată pe peretele de la intrare şi care reprezintă portretul lui Matei Basarab executată în jur de 1644. O altă renovare a mănăstirii s-a făcut de către Barbu Ştirbei între anii 1852-1856, când a parte a chiliilor au fost dărâmate datorită stării de ruină la care se prezentau. În locul lor a construit alte clădiri pe baza unor proiecte făcute de arhitecţi. În anul 1934 s-au făcut noi reparaţii, s-au construit noi chilii şi ce a fost mai important a fost amenajarea unui muzeu cu odoarele sfântului lacaş. Cea mai mare renovare a avut loc între anii 1954-1958 când s-a făcut consolidarea totală a clădirilor, s-a drenat apa, s-a introdus apă curentă la chilii şi s-a reabilitat sistemul de încălzire. Mănăstirea Arnota este locul de veci a ctitorului ei Matei Basarab şi a tatălui său Danciu vel-vornic. Danciu vel-voievod, oştean important al primului unificator al românilor Mihai Viteazul, a căzut în luptele de la Turda în anul 1604. A fost îmormântat la Alba Iulia şi rămăşitele pământeşti la 1648 şi reîngropate în pronausul bisericii. Matei Basarab, decedat la 9 aprilie 1654, îmormântat iniţial la Târgovişte, este adus şi el la Arnota în urma răscoalei Seimilor şi depus tot în pronaus. ( postare constantin alecse calecse constantinalecse)

Atat iubesti, cat daruiesti - Pr. Constantin Necula

2009-12-14T19:00:00.002+02:00

De ce nu canonizam martirii anticomunisti?

2009-12-13T13:39:00.001+02:00

De ce nu canonizăm martirii anticomunişti?
Director de imagine: Ion Cristodulo
Realizator: Rafael Udrişte
Reportaj-documentar difuzat la TVR 1, SEMNE, 11.10.2008

Gandirea Remus Cernea

2009-12-13T13:28:00.006+02:00

Intr-o tara declarata majoritar ortodoxa, cu valori morale inca bine stabilite, vine un amarat si ne invata ca modelul UE care nu are nici o treaba cu crestinismul este bun. Apoi ce sa caute acesta la conducerea tarii?
Nu acuz persoana ca individ ci ereziile lui de gandire.
Imaginile cred ca vorbesc de la sine.

Nicolae Steinhardt - Arheologia regasirii

2009-12-11T17:40:00.004+02:00

Documentar TVR "Nicolae Steinhardt - Arheologia regasirii", realizat de Vasile Alecu. Filmul contine marturii ale unor preoti, scriitori, profesori si istorici literari.

Marturii despre Pr. Arsenie Boca

2009-12-11T17:26:00.002+02:00

Dupa ecumenism vine satanismul

2009-12-11T17:23:00.000+02:00

Inmormantarea Preafericitul Patriarh Teoctist

2009-12-11T17:12:00.003+02:00

După ocolirea bisericii, sicriul cu trupul Patriarhului Teoctist s-a întors în Catedrala Patriarhală unde a fost coborât în groapă.
Slujba s-a încheiat în jurul orei 12:45 şi a fost condusă de Patriarhul ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului.În Catedrală au fost prezenţi membrii familiei Patriarhului, localnici din satul natal al acestuia, membrii Sfântului Sinod, delegaţii venite din străinătate şi alţi oficiali care au participat la şedinţa comemorativă organizată în Palatul Patriarhiei.
Printre cei prezenţi la funeralii au fost preşedintele Traian Băsescu, foştii şefi ai statului Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, premierul Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu, Mircea Geoană, Adrian Năstase, Theodor Stolojan, Sorin Frunzăverde.
Slujba de înmormântare pentru Patriarhul Teoctist Arăpaşu a fost cea care se oficiază în cazul călugărilor, ceea ce implică mai mult decât cântece şi rugăciuni.
După slujbă a umat procesiunea ocolirii Catedralei Patriarhale. Sicriul cu trupul Patriarhului Teoctist a fost scos din Catedrala Patriarhală şi a fost purtat de opt episcopi. În procesiune, sicriul Patriarhului Teoctist a fost încadrat de şase Monahii cu căţui.
După ocolirea bisericii, sicriul a revenit în Catedrala Patriarhală, urmat doar de cel care poartă crucea Prea Fericitului Teoctist, Întâistătătorii, şefii delegaţiilor şi rudele Patriarhului.
Trupul Patriarhului Teoctist a fost depus în ultimul loc rămas liber din Catedrala Patriarhală, alături de primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea (1925-1939) şi de succesorii acestuia Nicodim Munteanu (1939-1948 ) şi Iustin Moisescu (1977-1986).
Groapa a fost pecetluită cu vin amestecat cu untdelemn care s-a toarnat în chipul sfintei cruci peste trupul Prea Fericirii sale.
Când va fi gata Catedrala Mântuirii Neamului, trupul Patriarhului Teoctist va fi mutat acolo.

Sursa

Isihasmul si medicina isihastra - Pr. Ghelasie Gheorghe II

2009-12-08T11:12:00.001+02:00

Isihasmul si medicina isihastra - Pr. Ghelasie Gheorghe I

2009-12-08T11:05:00.003+02:00

A trăit şi murit în rugăciune şi pace, întru cunoştinţă şi închinare, ca un mădular sfinţit şi viu al Trupului lui Hristos. A întors la Hristos pe mulţi rătăciţi şi lepadaţi, pentru că nu a căutat la faţa omului, ci s-a aplecat spre celălalt, luându-l de acolo de unde este, din mocirla in care se zbate, ieşind în întâmpinarea lui, ascultându-i şi chiar asumându-şi ca pe o cruce durerile şi neputinţele aproapelui.

Colinde bizantine psaltice

2009-12-08T10:59:00.001+02:00

Si lenea este pacat

2009-12-08T10:46:00.004+02:00

De eu sunt inginer si votez pentru tehnologizare si dezvoltare nu pot sa accept aceste inventii care distrug fiinta umana. In prin inlesnire nu ajuti ci te faci mai lenes si mai lenes.

-va continua si cu alte filmuete-

Reportaj despre CI si Pasapoarte biometrice

2009-12-08T10:31:00.001+02:00

Nu homosexualilor

2009-12-08T10:28:00.001+02:00

Cuvinte de folos ale parintilor Ioanichie Balan si Arsenie Papacioc

Trei crai de la rasarit

2009-12-05T14:04:00.000+02:00

Trei crai de la răsărit
Cu steaua-au călătorit
Şi-au mers, după cum cetim,
Până la Ierusalim

Acolo dac-au ajuns
Steaua-n nori li s-a ascuns,
Prin oraş ei au căutat
Şi pe toţi au întrebat

“Unde s-a născut”, zicând,
“Un crai mare de curând?
Ca să mergem să-l vedem
Şi lui să ne închinăm”

Iară Irod împărat
Auzind s-a tulburat,
Pe crai la el i-a chemat
Şi în taină i-a întrebat

Zicând: “Mergeţi de aflaţi
Şi venind mă înştiinţaţi
Să merg să mă-nchin şi eu
Ca unuia Dumnezeu”

Craii dacă au plecat
Steaua iar s-a arătat
Şi-au mers, până a stătut
Unde Hristos s-a născut.

Cu daruri s-au închinat
Şi cu toţi s-au bucurat
Iar ‘napoi dac-au purces
Pe altă cale au mers.

Irod rău s-a necăjit,
Oaste mare a pornit
Şi-n Viflaem a intrat
Pe toţi pruncii i-a tăiat

De la doi ani mai în jos,
Să-l taie şi pe Hristos.
Pe Hristos nu l-a tăiat
Domnul sfânt l-a apărat.

Parastas Pr. Arsenie Boca 2008

2009-12-05T13:50:00.002+02:00

Inmormantare Arhimandrit Ioanichie Balan

2009-12-05T13:35:00.001+02:00

In varsta de 77 de ani, parintele Ioanichie Balan a trecut la cele vesnice. La varsta de 19 ani a intrat ca frate in Manastirea Sihastria, unde a fost calugarit si hirotonit diacon in aprilie 1953. A fost casier, contabil, secretar si ghid al acestei manastiri. In 1992 a fost ridicat la rangul de arhimandrit. Parintele Ioanichie Balan este autorul mai multor lucrari privitoare la monahismul romanesc, dintre care mentionam cele 12 volume din 'Vietile Sfintilor'. Personalitatea parintelui Ioanichie Balan ne-a fost evocata de catre parintele arhimandrit Timotei Aioanei, exarh cultural al Arhiepiscopiei Iasilor: 'Ioanichie Balan, unul dintre cei mai cunoscuti monahi din Biserica Ortodoxa Romana, si-a inceput viata calugareasca in Manastirea Sihastria si apoi ca duhovnic misionar in Manastirea Bistrita, iar dupa anul 1990 revenind la manastirea de metanie - Sihastria. In viata parintelui Ioanichie Balan trebuie sa vedem grija lui deosebita fata de monahii de altadata si Bisericii noastre. Parintele a facut o lucrare de pionierat in monahismul romanesc, el scotand din vechile cronici si documente chipuri de monahi imbunatatiti, unii dintre ei cu o pilduitoare viata si cu cuvinte de invatatura'.
Principalele repere din viata parintelui Ioanichie Balan ne-au fost prezentate de catre parintele Petru Balan, secretar al Manastirii Sihastria: 'S-a nascut in localitatea Stanita - judetul Neamt, la 10 februarie 1930, fiind al doilea copil din cei noua ai parintilor Constantin si Elena. A urmat scoala generala in satul natal, dupa care a studiat la Liceul Comercial din Roman. In anul 1949 a intrat ca vietuitor in obstea Manastirii Sihastria - judetul Neamt, fiind calugarit in anul 1953, avand ca frate de calugarie pe PS Epifanie Norocel, episcopul Buzaului si Vrancei. In 1953 a fost hirotonit in diacon, avand diferite ascultari in Manastirea Sihastria. In 1971 a fost transferat la Manastirea Bistrita, de langa Piatra Neamt, pana in anul 1990, cand s-a intors la Manastirea Sihastria. Intre 1971 - 1975 a facut Institutul Teologic Universitar din Bucuresti, lucrarea de licenta purtand titlul: 'Chipuri de calugari imbunatatiti in manastirile nemtene'. A fost cunoscut ca un scriitor prolific, un mare duhovnic, in perioada comunista scriind foarte multe carti, cum ar fi: 'Patericul romanesc', 'Vetre de sihastrie romaneasca', 'Convorbiri duhovnicesti' (3 vol.) si multe alte carti de folos duhovnicesc'. Inmormantarea parintelui Ioanichie Balan va avea loc sambata, la Manastirea Sihastria. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

Cuvant la Nasterea Domnului - Pr. Iustin Parvu

2009-12-05T13:31:00.000+02:00

Cuvantul Parintelui Iustin Parvu catre romani la Nasterea Domnului 2008

Ecumenism şi fanatism - Pr. Puscas

2009-12-05T13:21:00.000+02:00

Conferinţă ţinută în data de 3 iunie 2008 legată de evenimentele nefericite ale împărtăşirii mitropolitului Corneanu la papistaşi şi ale bobotezei ortodoxo/greco-catolice săvârşită anul acesta de episcopul Sofronie al Oradiei.

Manastirea Sf. Ioan Iacob Hozevitul din Moroeni

2009-12-05T13:13:00.003+02:00

In primavara anului 1999 cand a randuit Bunul Dumnezeu sa venim in Moroeni cu scopul nobil de a infiinta un Schit Monahal am simtit ca suntem adusi de o forta supranaturala. De ce? In ce fel? Deoarece exista o dorinta arzanda pentru demararea acestui edificiu duhovnicesc desi situatia pecuniara este nula.

Cand am dat de veste in tara pe cale orala de gandurile marete pe care vrem sa le materializam eficient, in scopul mantuirii atat a sufletelor obstei calugaresti cat si a tuturor celor care bat la portile vesniciei indata s-au adunat 18 crestini din Moldova, care evident au lucrat gratuit, crescand astfel curajul pentru a incepe constructia.
Doresc sa se inteleaga din capul locului ca desi vorbesc mult de ziduri materiale, totusi acestea sunt pe plan secund primand partea duhovniceasca. De aceea prefer o Bisericuta acoperita cu stuf, dar credinta celor care intra si se roaga in ea sa fie de mare pret decat lacas plin cu aur, iar credinta sa fie calduta sau rece.
De ce, insa, ne straduim ca sa impodobim ca pe o mireasa Sfanta Biserica? Tocmai pentru ca trebuie sa dovedim ca nu suntem lenesi sau nemultumitori fata de Pronia dumnezeiasca. Oricine poate observa cat de atragatoare, cat de primitoare este Maica noastra - Biserica lui Dumnezeu, desi nu are comori de aur si argint. Podoabele, nestematele ei, cele mai de pret, sunt crestinii care frecventeaza sfintele slujbe zilnice facute spre slava lui Dumnezeu. Aici, cine are inima curata, cine vine cu gand inaltator, nobil pentru a-L lauda pe Dumnezeu in psalmi si in cantari bisericesti, simte o liniste sufleteasca deplina, o pace interioara pe care Domnul Dumnezeul nostru a daruit-o neamului omenesc cand se inalta la cer zicand catre Sfintii Sai Ucenici, dar si catre noi toti: "Pacea mea o las voua".
Schitul nostru se dovedeste a fi ca o oaza linistitoare in desert, in pustiul duhovnicesc (lipsa faptelor placute lui Dumnezeu) indemnandu-va la acelasi sfat prietenesc pe care il adresa odinioara Mantuitorul sufletelor noastre: "Veniti toti cei osteniti si impovarati care Mine si Eu va voi odihni pe voi".
Daca picatura cu picatura au alcatuit oceane si mari sunt convins ca putin cate putin, orice contributie adusa la construirea Schitului, va ajuta enorm de mult pentru finalizarea lucrarilor.
Actualmente Biserica mare nu am inceput-o tocmai datorita lipsei de fonduri pecuniare, dar rugaciunile care se fac in Bisericuta noastra din lemn cred ca sunt semintele ce vor odrasli Maretul Lacas Sfant.
Zona pitoreasca de la poalele Muntelui Bucegi, unde este instalat Schitul, atrage pe toti cei care au ganduri nobile, care vor sa se odihneasca sufleteste, care vor sa se imprieteneasca cu Dumnezeu.
Tinand cont de faptul ca Domnul Hristos ii fericeste pe cei care isi lucreaza ogorul sufletesc si nu-l lasa nici o clipa in paragina ma indeamna cugetul sa-i felicit pe toti cei care fac pelerinaj la manastiri, care isi aleg duhovnici buni carora sa se destainuie si sa-si descarce desaga cu pacate.
Bunul Dumnezeu sa aiba in paza pe toti care isi innobileaza sufletul cu rugaciunea, milostenia, smerenia, binefacerile si toate celelalte virtuti care constituie "chipul si asemanarea lui Dumnezeu in om".
Daca o floare este inmiresmata si frumos colorata, un buchet de flori este mult mai incantator, daca o lumanare face lumina ca sa putem pasi prin intuneric, un manunchi de lumanari aprinse fac mult mai multa lumina. Tot asa frumos si placut lui Dumnezeu este a se ruga omul in camaruta inimii lui, insa Mantuitorul Hristos spune: "unde sunt doi sau trei adunati in numele Meu acolo voi fi si Eu in mijlocul lor".
De aceea cati vor pasi pragul Schitului Sf. Ioan Iacob Romanul vor avea parte de bucurii duhovnicesti si mangaieri divine, iar noi toti se cuvine sa daruim dupa micimea noastra, dupa puterile noastre slava, cinste si inchinaciune Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Amin

Psalmul 145

2009-12-03T11:13:00.000+02:00

1. Laudă, suflete al meu, pe Domnul.
2. Lăuda-voi pe Domnul în viaţa mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi trăi.
3. Nu vă încredeţi în cei puternici, în fiii oamenilor, în care nu este izbăvire.
4. Ieşi-va duhul lor şi se vor întoarce în pământ. În ziua aceea vor pieri toate gândurile lor.
6. Cel ce a făcut cerul şi pământul, marea şi toate cele din ele; Cel ce păzeşte adevărul în veac;
7. Cel ce face judecată celor năpăstuiţi, Cel ce dă hrană celor flămânzi. Domnul dezleagă pe cei ferecaţi în obezi;
8. Domnul îndreaptă pe cei gârboviţi, Domnul înţelepţeşte orbii, Domnul iubeşte pe cei drepţi;
9. Domnul păzeşte pe cei străini; pe orfani şi pe văduvă va sprijini şi calea păcătoşilor o va pierde.
10. Împărăţi-va Domnul în veac, Dumnezeul tău, Sioane, în neam şi în neam.

Psalmul 140 si Psalmul 141 - Doamne, strigat-am către Tine

2009-12-03T11:09:00.002+02:00

Psalmul 140

1. Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă; ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig către Tine.
2. Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfă de seară.
3. Pune Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire, împrejurul buzelor mele.
4. Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi dezvinovăţesc păcatele mele; iar cu oamenii cei care fac fărădelege nu mă voi însoţi cu aleşii lor.
5. Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă va mustra, iar untdelemnul păcătoşilor să nu ungă capul meu; că încă şi rugăciunea mea este împotriva vrerilor lor.
6. Prăbuşească-se de pe stâncă judecătorii lor. Auzi-se-vor graiurile mele că s-au îndulcit,
7. Ca o brazdă de pământ s-au rupt pe pământ, risipitu-s-au oasele lor lângă iad.
8. Căci către Tine, Doamne, Doamne, ochii mei, spre Tine am nădăjduit, să nu iei sufletul meu.
9. Păzeşte-mă de cursa care mi-au pus mie şi de smintelile celor ce fac fărădelege.
10. Cădea-vor în mreaja lor păcătoşii, ferit sunt eu până ce voi trece.

Psalmul 141

1. Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul m-am rugat.
2. Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu înaintea Lui voi spune.
3. Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cărările mele. În calea aceasta în care am umblat, ascuns-au cursă mie.
4. Luat-am seama de-a dreapta şi am privit şi nu era cine să mă cunoască. Pierit-a fuga de la mine şi nu este cel ce caută sufletul meu.
5. Strigat-am către Tine, Doamne, zis-am: “Tu eşti nădejdea mea, partea mea eşti în pământul celor vii”.
6. Ia aminte la rugăciunea mea, că m-am smerit foarte. Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc, că s-au întărit mai mult decât mine.
7. Scoate din temniţă sufletul meu, ca să laude numele Tău, Doamne. Pe mine mă aşteaptă drepţii, până ce-mi vei răsplăti mie.

"Profetul" Benny Hinn si manifestarile "duhului sfant"

2009-12-03T11:01:00.002+02:00

Voi stiati ca Duhul Shant vine printr-o haina? Daca numai te atinge acea haina su deja esti pe spate apoi daca o imbraci... nici nu vreau sa stiu ce se intampla. Eu banuiesc ca poti deja sa levitezi.

O zi la Orfelinatul Pro-Vita din Valea Plopului

2009-12-03T10:56:00.001+02:00

Agresiunea virtuala

2009-12-03T10:45:00.002+02:00

Un documentar despre influenta jocurilor pe calculator asupra copilului si a violentei care se exepun prin aceasta.

Despre sihastrii - Pr. Ioanichie Balan

2009-12-01T23:27:00.000+02:00

Rugaciunea de seara

2009-12-01T23:21:00.001+02:00

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.
Miluieste-ne pe noi, Doamne, miluieste-ne pe noi, ca, nepricepandu-ne de nici un raspuns, aceasta rugaciune aducem Tie, ca unui Stapan, noi pacatosii robii Tai, miluieste-ne pe noi.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh
Doamne, miluieste-ne pe noi, ca intru Tine am nadajduit, nu Te mania pe noi foarte, nici pomeni faradelegile noastre, ci cauta si acum ca un milostiv si ne izbaveste pe noi de vrajmasii nostri, ca Tu esti Dumnezeul nostru si noi suntem poporul Tau, toti lucrul mainilor Tale si numele Tau chemam. Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Usa milostivirii deschide-o noua binecuvantata Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, ca sa nu pierim cei ce nadajduim in tine, ci sa ne mantuim prin tine din nevoi, ca tu esti mantuirea neamului crestinesc.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste,
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste,
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

· Rugaciunea intaia a Sfantului Macarie cel Mare catre Dumnezeu Tatal :

Dumnezeule vesnice si Imparate a toata faptura, Cel ce m-ai invrednicit a ajunge pana in acest ceas, iarta-mi pacatele ce am facut in aceasta zi : cu lucrul, cu cuvantul, cu gandirea, si curateste, Doamne, smeritul meu suflet, de toata intinaciunea trupului si a sufletului. Si-mi da, Doamne, in aceasta noapte, a trece somnul in pace, ca sculandu-ma din ticalosul meu asternut, bine sa plac Preasfantului Tau nume, in toate zilele vietii mele, si-mi ajuta cu Harul Tau sa calc pe vrajmasii cei ce se lupta cu mine, pe cei trupesti si pe cei fara de trup. Izbaveste-ma Doamne de gandurile cele desarte, care ma intineaza si de poftele cele rele, ca a Ta este Imparatia, Puterea si Slava, a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

· Rugaciunea a doua a Sfantului Antioh catre Domnul nostru Iisus Hristos :

Atoatetiitorule Cuvinte al Tatalui, Insuti fiind desavarsit, Iisuse Hristoase, pentru multa milostivirea Ta, nu Te deslipi niciodata de mine, robul Tau, ci odihneste-Te in mine pururea, Iisuse. Cela ce esti Pastor bun oilor Tale, nu ma da ispitei sarpelui, nici nu ma lasa in pofta satanei, ca samanta putrejunii este in mine. Tu, Doamne Dumnezeule, Celui ce ne inchinam, Imparate Sfinte Iisuse Hristoase, dormind eu, ma pazeste cu lumina cea neintunecata, cu Duhul Tau cel Sfant, cu Care ai sfintit pe ucenicii Tai. Da-mi Doamne si mie, nevrednicului robului Tau, mantuirea Ta in asternutul meu. Lumineaza mintea mea cu lumina intelegerii Sfintei Evangheliei Tale, sufletul meu cu dragostea Crucii Tale, inima mea cu curatia cuvintelor Tale, trupul meu cu Patima Ta cea nebiruita, cugetul meu cu smerenia Ta il pazeste, si ma ridica in vreme cuvioasa spre a Ta slavire, ca preaslavit esti cu Cel fara de inceput al Tau Parinte si cu Prea Sfantul Duh, in veci. Amin.

· Rugaciunea a treia catre Sfantul Duh :

Doamne Imparate Ceresc, Mangaietorule, Duhule adevarate, milostiveste-Te spre mine pacatosul robul Tau si ma miluieste si-mi iarta mie nevrednicului toate cate am gresit Tie astazi ca un om si nu numai ca un om, ci si mai rau decat dobitocul. Pacatele mele cele de voie si cele fara de voie, cele stiute si cele nestiute, care sunt din tinerete si din obiceiul cel rau si care sunt din voia cea sloboda si din lene : ori de m-am jurat cu numele Tau, ori de L-am hulit in gandul meu, sau pe cineva am ocarat, sau am clevetit pe cineva in mania mea, sau am scarbit, sau de ceva m-am maniat, sau am mintit, sau fara de vreme am dormit, sau vreun sarac a venit la mine si nu l-am socotit, sau pe fratele meu l-am scarbit, sau m-am sfadit, sau pe cineva am osandit, sau m-am marit, sau m-am trufit, sau stand la rugaciune mintea mea s-a ingrijit de vicleniile acestei lumi, sau razvratire am cugetat, sau prea m-am saturat, sau m-am imbatat, sau nebuneste am ras, sau ceva rau am cugetat, sau frumusete straina am vazut si cu dansa mi-am ranit inima, sau ce nu se cade am grait, sau de pacatul fratelui meu am ras, iar pacatele mele sunt nenumarate, sau de rugaciune n-am ingrijit, sau altceva rau am facut si nu-mi aduc aminte; ca acestea toate si mai mari decat acestea am facut.
Miluieste-ma, Stapane si Facatorul meu pe mine lenesul si nevrednicul robul Tau, si ma usureaza, si ma slobozeste si ma iarta, ca un bun si de oameni iubitor. Ca in pace sa ma culc si sa dorm eu pacatosul, necuratul si ticalosul si sa ma inchin, sa cant si sa preaslavesc Preacinstitul numele Tau, impreuna cu al Tatalui si cu al Unuia-Nascut Fiului Lui, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

· Rugaciunea a patra :

Doamne Dumnezeul nostru, orice am gresit in aceasta zi : cu cuvantul, cu gandul, si cu lucrul, ca un bun si iubitor de oameni, iarta-mi. Somn cu pace si fara scarba daruieste-mi. Pe ingerul Tau cel aparator il trimite sa ma acopere si sa ma pazeasca de tot raul; ca Tu esti pazitorul sufletelor si trupurilor noastre si Tie slava inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

· Rugaciunea a cincea :

Doamne, Dumnezeul nostru, in Care am crezut si al Carui nume mai mult decat tot numele Il chemam, da-ne noua iertare sufletului si trupului, celor ce mergem spre somn, pazeste-ne de toata nalucirea si fara intunecata dulceata. Potoleste pornirea poftelor, stinge aprinderea zburdarii trupesti si ne da in curatie a vietui cu lucrurile si cu cuvintele, ca dobandind viata cu fapte bune, sa nu cadem din binele Tau cel fagaduit, ca bine esti cuvantat in veci. Amin.

· Rugaciunea a sasea catre Maica Domnului :

Preacurata si binecuvantata de Dumnezeu Nascatoare Marie, Maica cea buna a Bunului Imparat, varsa mila Fiului Tau si Dumnezeului nostru, spre patimasul meu suflet, si cu rugaciunile tale ma indrepteaza spre fapte bune, ca cealalta vreme a vietii mele, fara prihana sa o trec, si pentru tine Raiul sa dobandesc, Fecioara de Dumnezeu Nascatoare, care esti una Curata si binecuvantata.

· Rugaciunea a saptea catre Sfantul Inger pazitorul vietii :

Ingerul lui Hristos, pazitorul meu cel Sfant si acoperitorul sufletului si al trupului meu, iarta-mi toate cate am gresit in ziua de astazi, si de toata viclenia vrajmasului meu celui potrivnic ma izbaveste, ca sa nu manii cu nici un pacat pe Dumnezeul meu si te roaga pentru mine pacatosul si nevrednicul rob, ca sa ma arati vrednic bunatatii si milei Preasfintei Treimi si Maicii Domnului meu Iisus Hristos si tuturor Sfintilor. Amin.
Aparatoare Doamna, pentru biruinta multumiri, izbavindu-ne din nevoi aducem tie, Nascatoare de Dumnezeu, noi robii tai. Ci ca ceea ce ai stapanire nebiruita, izbaveste-ne din toate nevoile, ca sa strigam tie : Bucura-te, Maica, pururea Fecioara !
Fecioara, care esti pururea slavita, de Dumnezeu Nascatoare, Marie, Maica lui Hristos Dumnezeul nostru, primeste rugaciunile noastre si le du Fiului Tau si Dumnezeului nostru, ca sa mantuiasca si sa lumineze, pentru tine, sufletele noastre.
Toata nadejdea mea spre tine o pun Maica a lui Dumnezeu, pazeste-ma sub acoperamantul tau.
De Dumnezeu Nascatoare Fecioara, nu ma trece cu vederea pe mine pacatosul, celui ce-mi trebuieste al tau ajutor si a ta folosinta, ca spre tine nadajduieste sufletul meu si ma miluieste.

· Rugaciunea Sfantului Ioanichie :

Nadejdea mea este Tatal, scaparea mea este Fiul, acoperamantul meu este Sfantul Duh, Treime Sfanta, marire Tie !
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru.Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai marita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu te marim.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Tale si ale preacuviosilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor Tai, mantuieste-ma pe mine pacatosul.

Rugaciunea de dimineata

2009-12-01T23:18:00.001+02:00

Sculându-te din somn, fără lene şi cu mintea trează, să te depărtezi de aşternut şi îndată te închină de trei ori, zicând:
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.
După aceasta să stai puţin în tăcere, până ce se vor linişti toate simţurile tale şi atunci să faci trei închinăciuni până la pământ şi, de eşti preot, să zici:
Binecuvântat este Dumnenzeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Iar de nu eşti preot, să zici:

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale tuturor sfinţilor, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Şi să zici iarăşi:
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.
Împărate ceresc, Mângăietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti, Vistierul bunătătilor şi dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi, şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi (de 3 ori).
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte (de 3 ori). Slavă... Şi acum...

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele Tău, vie împaraţia Ta, fie voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşealele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Duh. Acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Apoi troparele aceste:

Sculându-ne din somn, cădem către Tine, Bunule, şi cântare îngerească strigăm Ţie, Puternice: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeule; pentru rugăciunile îngerilor Tăi, miluieşte-ne pe noi.
Slavă?
Din pat şi din somn m-ai ridicat, Doamne; mintea mea o luminează, inima şi buzele mele le deschide, ca să Te laud pe Tine, Preasfânta Treime: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeule; pentru rugăciunile tuturor sfinţilor Tăi, miluieşte-ne pe noi.
Şi acum?
Fără de veste Judecătorul va veni şi faptele fiecăruia se vor descoperi, ci cu frică să strigăm în miezul nopţii: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeule; pentru Născătoarea de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Doamne miluieste (de 12 ori), apoi rugăciune aceasta:

Din somn sculându-mă, mulţumescu-Ţi Ţie, Preasfânta Treime, că pentru multă bunătatea Ta şi pentru îndelungă-răbdarea Ta, nu Te-ai mâniat pe mine leneşul şi păcătosul, nici nu m-ai pierdut cu fărădelegile mele, ci ai făcut iubire de oameni după obicei; şi în deznădăjduire zăcând eu, m-ai ridicat, ca să mânec şi să slăvesc puterea Ta. Deci, acum luminează-mi ochii gândului, deschide-mi gura ca să mă învăţ cuvintele Tale, să înţeleg poruncile Tale, să fac voia Ta, să-Ţi cânt în mărturisirea inimii şi să laud preasfânt numele Tău: al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Altă rugăciune:

Slavă Ţie, Împărate, Dumnezeule atotputernice, Care cu purtarea Ta de grijă cea dumnezeiască şi de oameni iubitoare m-ai învrednicit pe mine păcătosul şi nevrednicul, a mă scula din somn şi a dobândi intrare în sfânta casa Ta. Primeşte, Doamne, şi glasul rugăciunii mele, ca şi al sfintelor şi înţelegătoarelor tale Puteri, şi binevoieşte ca, din inimă curată şi cu duh de umilinţă să Ţi se aducă Ţie laudă din necuratele mele buze, ca şi eu să mă fac părtaş fecioarelor celor întelepte, cu luminată făclia sufletului meu, şi să Te slăvesc pe Tine, Dumnezeu-Cuvântul, Cel slăvit în Tatăl şi în Duhul Sfânt. Amin.

Apoi:

Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însusi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru (cu trei închinăciuni).

Apoi îndată Psalmul 50:

Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea, şi de ppcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie Unuia am greşit, şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zamislit şi în pacate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi, spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de către păcatele mele, şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi Duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta, şi Duhul Tau cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria măntuirii Tale, şi cu Duh stăpânitor mă întareste. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Ca de-ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fa bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

Apoi

Rugăciunea întâia,
a Sfântului Macarie cel Mare:

Doamne, curăţeşte-mă pe mine păcătosul, că niciodată n-am făcut bine înaintea Ta. Izbăveşte-mă, deci de vicleanul şi fă să fie întru mine voia Ta, ca fără de osândă să deschid gura mea cea nevrednică şi să laud preasfânt numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a doua,
a Sfântului Macarie cel Mare:

Din somn sculându-mă, cântare de miez de noapte aduc Ţie, Mântuitorule, şi înaintea Ta căzând, strig: Nu mă lăsa să adorm în moartea păcatelor, ci mă miluieşte, Cel ce Te-ai răstignit de voie, şi pe mine, cel ce zac în lene, grăbind mă scoală şi mă mântuieşte, ca să stau înaintea Ta în rugăciuni; iar după somnul nopţii, să-mi luminezi ziua fără de păcat, Hristoase Doamne, şi mă mântuieşte.

Rugăciunea a treia,
a Sfântului Macarie cel Mare:

Sculându-mă din somn, către Tine, Stăpâne, Iubitorule de oameni, scap şi spre lucrurile Tale mă nevoiesc. Mă rog Ţie, ajută-mi cu milostivirea Ta în toată vremea şi în tot lucrul. Izbăveşte-mă de toate lucrurile lumeşti cele rele şi de sporirea diavolească izbăveşte-mă şi mă du întru împărăţia Ta cea veşnică. Că Tu eşti Făcătorul meu şi Purtătorul de grijă şi Dătătorul a tot binele şi în Tine este toată nădejdea mea şi Ţie slavă înalţ, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a patra,
a Sfântului Macarie cel Mare:

Doamne, Cel ce cu multă bunătatea Ta şi cu îndurările Tale cele mari mi-ai dat mie, robului Tău, de am trecut timpul nopţii acesteia fără ispită de toată răutatea pizmaşului, Tu Însuţi Stăpâne, Făcătorule a toate câte sunt, învredniceşte-mă cu adevărată lumina Ta, ca să fac voia Ta cu inimă luminată, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a cincea :

Doamne, Dumnezeule, Atotţiitorule, Care primeşti de la puterile Tale cele cereşti cântarea Sfintei Treimi, primeşte şi de la noi, nevrednicii robii Tăi, cântarea Sfintei Treimi şi ne dăruieşte ca, în toţi anii vieţii noastre şi în tot ceasul, Ţie slavă să-Ţi înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a şasea :

Doamne Atotţiitorule, Dumnezeul puterilor şi a tuturor trupurile, Care între cele de sus locuieşti şi spre cele de jos priveşti; Cel ce ispiteşti inimile şi rărunchii şi tainele oamenilor le ştii cu adevărat; Lumină fără de început şi pururea fiitoare, în care nu este mutare sau umbră de schimbare; Însuţi, Împărate fără de moarte, primeşte rugăciunile noastre pe care le aducem Ţie din gurile noastre cele necurate, în aceast ceas al nopţii, îndrăznind pentru mulţimea milelor Tale. Lasă nouă greşelile ce am greşit înaintea Ta, cu cuvântul, cu lucrul, din ştiinţă şi din neştiinţă. Curăteşte-ne pe noi de toate întinăciunile trupeşti şi sufleteşti, făcându-ne pe noi casă cinstitului şi Sfântului Tău Duh. Şi ne dăruieşte nouă cu inima veghetoare şi curată să trecem toată noaptea acestei vieţi, aşteptând luminata şi sfânta zi a Unuia-Născut Fiului Tău, a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, când va veni pe pământ cu slavă să judece pe toţi şi să plătească fiecăruia după faptele lui. Ca să nu fim aflaţi zăcând şi dormitând, ci priveghind şi sculaţi în lucrarea poruncilor Lui şi să fim gata a intra în bucuria şi cămara slavei Lui celei dumnezeieşti, unde este glasul cel neîncetat celor ce Te laudă şi nespusa dulceaţă celor ce văd pururea frumuseţea cea nespusă a slavei Tale. Că Tu eşti lumina cea adevărată, Care luminezi şi sfinţeşti toate, şi pe Tine Te laudă toată făptura în veci. Amin.

Rugăciunea a şaptea :

Pe Tine Te binecuvântăm, Dumnezeule preaînalte şi Doamne al milelor, Cel ce faci cu noi pururea lucruri mari şi cu anevoie de urmat, slăvite şi prea minunate, care nu au număr. Cel ce ne-ai dat nouă somn spre odihna nepuţintelor noastre şi spre repaos de ostenelile trupului, mulţumindu-Ţi că nu ne-ai pierdut pe noi cu fărădelegile noastre, ci după obicei Te-ai arătat iubitor de oameni şi ne-ai ridicat pe noi a mâneca şi a slăvi stăpânirea Ta. Pentru aceea ne rugăm bunătăţii Tale celei neasemanate: luminează ochii gândului nostru şi ridică mintea noastră din somnul cel greu al lenei şi ne deschide gura noastră şi o umple de laudele Tale, ca să putem în liniste a cânta, a striga şi a ne mărturisi pururea Ţie: Dumnezeului Celui slăvit în toate şi de toţi, Tatălui Celui fără de început, împreună şi Unuia-Născut Fiului Tău, şi Preasfântului şi bunului şi de viaţă făcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a opta,
a Sfântului Ioan Gură de Aur:

După numărul ceasurilor nopţii şi ale zilei:

Pentru ceasurile nopţii:

Doamne, nu mă lipsi pe mine de binele Tău cel ceresc. Doamne, izbăveşte-mă de chinurile cele veşnice. Doamne, de am greşit fie cu mintea, fie cu gândul, sau cu cuvântul, sau cu lucrul, iartă-mă. Doamne, izbăveşte-mă de toată neştiinţa şi uitarea, de neîndrăznirea şi de nesimţirea cea împietrită. Doamne, izbaveşte-mă de toată ispitirea. Doamne, luminează-mi inima pe care a întunecat-o pofta cea rea. Doamne, eu ca un om am greşit, iar Tu ca un Dumnezeu îndurător, miluieşte-mă, văzând neputinţa sufletului meu. Doamne, trimite mila Ta în ajutorul meu, ca să preaslavesc preasfânt numele Tău. Doamne Iisuse Hristoase, scrie-mă pe mine, robul Tău, în cartea vieţii şi-mi dăruieşte sfârşit bun. Doamne Dumnezeul meu, deşi n-am facut nici un bine inaintea Ta, dă-mi, după harul Tău, să pun început bun. Doamne, stropeşte inima mea cu roua harului Tău. Doamne al cerului şi al pământului, pomeneşte-ma pe mine, păcătosul, ruşinatul şi necuratul robul Tău, întru împaraţia Ta. Amin.

Pentru ceasurile zilei:

Doamne, primeşte-mă întru pocăinţă. Doamne, nu mă lăsa pe mine. Doamne, nu mă duce pe mine în ispită. Doamne, dă-mi cuget bun. Doamne, dă-mi lacrimi şi aducere aminte de moarte şi umilinţă. Doamne, dă-mi cuget să mărturisesc toate păcatele mele. Doamne, dă-mi smerenie, curăţie şi ascultare. Doamne, dă-mi răbdare şi voie nebiruită şi blândeţe. Doamne, sădeşte în mine rădăcina bunătăţilor şi frica Ta în inima mea. Doamne, învredniceşte-mă să Te iubesc cu tot sufletul şi gândul meu şi să fac în toate voia Ta. Doamne, apără-mă de oamenii gâlcevitori, de diavoli, de patimile trupeşti şi de toate celelalte lucruri necuvioase. Doamne, ştiu că faci precum vrei Tu, deci să fie şi întru mine, păcătosul, voia Ta, că binecuvântat eşti în veci. Amin.

Rugăciunea a noua,
către sfântul înger, păzitorul vieţii:

Îngerule cel sfânt al lui Hristos, către tine cad şi mă rog, păzitorul meu cel sfânt, care eşti dat mie de la Sfântul Botez spre păzirea sufletului şi a păcătosului meu trup. Iar eu, cu lenea mea şi cu obiceiurile mele cele rele, am mâniat preacurată lumina ta şi te-am izgonit de la mine prin toate lucrurile cele de ruşine: cu minciunile, cu clevetirile, cu pizma, cu osândirea, cu trufia, cu neplecarea, cu neiubirea de fraţi şi cu ţinerea de minte a răului, cu iubirea de argint, cu desfrânarea, cu mânia, cu scumpetea, cu mâncarea cea fără de saţ, cu beţia, cu multa vorbire, cu gândurile cele rele şi viclene, cu obiceiurile cele rele şi cu aprinderea spre desfrânare, având osebită voire spre toată pofta cea trupească. O, rea voire a mea, pe care nici dobitoacele cele necuvântatoare nu o au! Dar cum vei putea să cauţi spre mine sau să te apropii de mine, cel necurat? Sau cu ce ochi, îngerule al lui Hristos, vei căuta spre mine, cel ce m-am încurcat aşa rău în lucrurile cele întinate? Sau cum voi putea să-mi cer iertare pentru faptele mele cele amare, rele şi viclene, în care cad în toate zilele şi nopţile şi în tot ceasul? De aceea cad înaintea ta şi mă rog, păzitorul meu cel sfânt, milostiveşte-te spre mine, păcătosul şi-mi fii mie într-ajutor şi sprijinitor asupra pizmaşului meu celui rău, cu sfintele tale rugăciuni, şi împărăţiei lui Dumnezeu mă fă părtaş, cu toţi sfinţii, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a zecea,
către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu:

Preasfântă Stăpâna mea de Dumnezeu Născătoare, cu sfintele şi preaputernicele tale rugăciuni izgoneşte de la mine, smeritul şi ticălosul robul Tău, deznădăjduirea, uitarea, necunoştinţa, nepurtarea de grijă şi toate gândurile cele întinate, cele rele şi hulitoare de la ticăloasa mea inimă şi de la întunecata mea minte. Şi stinge văpaia poftelor mele, că sărac sunt şi ticălos. Şi mă izbăveşte de multe rele şi aduceri-aminte şi năravuri, şi de toate faptele cele rele mă slobozeşte. Că binecuvântată eşti de toate neamurile, preacinstitul tău nume se slăveşte în vecii vecilor. Amin.

Altă rugăciune către Preasfânta Născătoare
de Dumnezeu:

Împărăteasa mea prea bună şi nadejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor şi ajutătoarea străinilor, bucuria celor mâhniţi, acoperirea celor necăjiţi, vezi nevoia mea, vezi necazul meu; ajută-mă ca pe un neputincios, hrăneşte-mă ca pe un străin. Necazul meu îl ştii; dezleagă-l precum vrei, ca n-am alt ajutor afară de tine, nici altă folositoare grabnică, nici altă mângâietoare bună afară de tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzeşti şi să mă acoperi în vecii vecilor. Amin.
Apoi:
Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai marită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Slavă? Şi acum?, Doamne miluieşte (de 3 ori). Părinte, binecuvintează, şi otpustul.

Despre viata in pustie - Pr. Ilie Cleopa

2009-12-01T23:12:00.001+02:00

Pr. Ioan Sabau

2009-12-01T23:05:00.001+02:00

Maica Arsenia Opris

2009-12-01T22:58:00.002+02:00

Apocalipsa - Pr Paulin Lecca

2009-11-30T18:14:00.001+02:00

Valeriu Gafencu

2009-11-30T17:56:00.004+02:00

Valeriu Gafencu este unul din tinerii care au murit în închisorile regimului comunist, numit de Nicolae Steinhardt "Sfântul închisorilor". S-a născut la 24 ianuarie 1921 în localitatea Sîngerei, judeţul Bălţi, în Basarabia - d. 18 februarie 1952 închisoarea Târgu Ocna.

În anul 1941, era student în anul al II-lea la Facultatea de Drept şi Filosofie din Iaşi şi totodată conducător al unui grup al Frăţiilor de Cruce. În urma eșecului rebeliunii legionare a fost arestat şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică. Reputatul profesor de drept civil Constantin Angelescu l-a apărat la proces pe Gafencu, declarând că acesta este "unul dintre cei mai buni studenţi pe care i-am avut de-a lungul întregii mele cariere didactice". Această încercare s-a dovedit însă a fi inutilă, dictatura antonesciană nevăzând cu ochi buni activismul legionar al tânărului Gafencu, care voia ca tot mai mulţi elevi şi studenţi să se înscrie în Frăţiile de Cruce.

Astfel, şi-a săvârşit sentinţa la închisorile de la Aiud (1941-1944), Piteşti (1944-1949) şi Târgu Ocna (1949-1952), unde a fost un adevărat trăitor al Ortodoxiei, regimul dur al detenţiei, torturile şi bolile contactate aici întărindu-l duhovniceşte. A compus aici poezii, care se cântau în celule, iar acum se cântă în biserică. În 1949 este dus la sanatoriul-închisoare de la Târgu Ocna într-o stare foarte gravă: TBC pulmonar, osos, ganglionar, reumatism, lipsă de hrană.

La data de 2 februarie 1952 le-a cerut colegilor de suferinţă să-i procure o lumânare, o cruciuliţă şi o cămaşă albă pe care să i le pregătească pentru ziua de 18 februarie. Cu o zi înainte de moarte, i-a spus lui Ioan Ianolide: "Mâine voi muri. Vreau să-mi iau rămas bun de la cei mai apropiaţi prieteni. Fă tu aşa fel încât să vină pe rând la mine, în linişte.". A doua zi, pe 18 februarie, în jurul orelor 14:00-15:00, Valeriu Gafencu rosteşte ultimele sale cuvinte: "Doamne, dă-mi robia care eliberează sufletul şi ia-mi libertatea care-mi robeşte sufletul", după care a trecut la cele veşnice.

Face parte dintr-un grup ce împărtăşea aceeaşi orientare spirituală, alături de studentul în drept Ioan Ianolide, Anghel Papacioc, cel care avea sa devină ieromonahul Arsenie Papacioc, doctorul Traian Trifan, avocatul Traian Marian, Marin Naidim, Aurel Dragodan, Constantin Totea şi mulţi alţii. Unul dintre bolnavii ce-l iubeau şi-l admirau, Victor Leonida Stratan, obţinuse printr-o intervenţie specială, de la familie, un pachet cu streptomicină. Valeriu le-a primit şi a doua zi l-a înştiinţat pe Stratan că a hotărât să le cedeze pastorului Richard Wurmbrand, spunând că şi acesta se afla într-o stare gravă. Medicamentele au fost folosite de Wurmbrand, a cărui viaţă a fost astfel salvată.

In inima robului - Valeriu Gafencu

2009-11-30T17:49:00.002+02:00

Domnu-Si face ieslea Lui
In noaptea Craciunului.
Flori de crin din ceruri ploua
peste ieslea Lui cea noua
si din cer picura roua
peste ieslea Lui cea noua.

Canta robii Domnului
injugati la jugul Lui
pe malul Trotusului.
Dar cantarea lor e muta,
ca-i din suferinta smulsa
si-i cu rugaciuni crescuta.
Sta un copilas in zare
si priveste cu mirare
o fereastra de-nchisoare.
Langa micul copilas
s-a oprit un ingeras
ce-i sopteste dragalas:
Azi Craciunul s-a mutat
din palat la inchisoare,
unde-i Domnu-ntemnitat.
Si copilul cel din zare
a venit de sarbatoare
sa traiasca praznic mare:
Un Craciun la inchisoare.

Veniti cu totii dimpreuna - Manastirea Diaconesti

2009-11-30T17:34:00.001+02:00

Veniţi cu toţii dimpreună
Să ne facem voie bună
Să ne bucurăm de Domnul
Şi să strigăm cu tot omul.

Că ne e Domn şi mântuinţă
Şi să strigăm cu credinţă
Lui din hotarele toate
I se inchină ţări şi gloate.

Ca marea cu valuri înalte
Dea Lui mână sunt lucrate
De El sunt făcuţi şi munţii
Şi brazii mari şi mărunţii.

El a facut tot pamântul
Singur numai cu Cuvântul
Şi nouă ne este Domnul
Împărat peste tot omul.

Iar câţi în El nu crezură
Ispitiră şi văzură
Părăsiţi de Domnul fură
Căzând în dreapta Lui mână.

Colind pentru detinuti (Aiud) - Manastirea Diaconesti

2009-11-30T17:31:00.003+02:00

Sus la Alba intre creste,
A Aiudului poveste,
Ingerii in cor
Se adun’ usor
Sa o dea de veste.

E-o poveste-adevarata
Despre cum au fost odata
Ingropati de vii
Cei mai buni copii
In mormant de piatra.

Munti intregi de suferinte,
Doruri, foame, neputinte
Si chin ne-ncetat
Greu v-au incercat
Sfanta tinerete.

N-ati avut lacasuri sfinte,
Nici odajdii aurite,
Piept de muribund
V-a fost altar sfant,
Zeghele vesminte.

Cand bataia nemiloasa
Umplea lada pantecoasa,
Veneau ingeri sfinti
Mortii schiloditi
Sa ii prohodeasca.

Iar din lacrimile-amare
Pentru-a celor morti plecare
Se iveau in zori,
Pe mormantul lor,
Dalbe lacramioare.

Dat-ati pilda cum se moare
Pentru-o tara ca un soare,
Cum sa fii oricand
Gata pe pamant
Pentru-o jertfa mare.

Au ucis in temniti crunte
Trupuri slabe si flamande,
Insa nici un chin
Suflete de crin
N-a putut ucide.

Suferinta voastra multa
Azi la Alba-n munti o canta
Lacrimatii brazi
Pentru cei ce azi
Prea usor va uita.

Din adancuri de morminte
Invia-vor oseminte,
Robii din Aiud,
Pentru neam plangand,
S-or ruga fierbinte.
Robii din Aiud
La Hristos Cel Bland
Ducand lacrimi sfinte.

Cum sa confectionezi o cruce din sfoara

2009-11-30T17:27:00.002+02:00

Un tutorial in limba engleza cum sa confectionezi o cruce din sfoara cu ajutorul nodurilor.

Dialog cu un nenascut

2009-11-30T17:22:00.002+02:00

Oare daca omori o asemenea fiinta in burta nu este tot o crima? Daca o omori la 3 zile, 3 saptamnai sau 3 luni nu este tot aceeasi fiinta vie in burta mamei?
Daca moartea unui fat de 8 luni este o crima, atunci la 8 zile de ce nu ar i la fel de mare.
Este ca si cum ai spune despre un copil ca v-a ajunge un derbedeu si un golan si nu vrei sa se intample asa ceva? Dar cine esti tu sa te faci stapan pe viata lui?

Ostrovul (Insula)

2009-11-28T00:58:00.004+02:00

"Mi se pare că scopul artei este de a pregăti spiritul uman să perceapă binele."
Andrei Tarkovski

Un pelerinaj la cinematograf... Cam aşa ar putea fi rezumată vizionarea Ostrovului, în spaţiile în care filmul rulează pe marile ecrane. Pentru ceilalţi, e un fel de pelerinaj în faţa monitorului sau a micului ecran. De ce? Pentru că filmul ne oferă nu doar secvenţe din viaţa unui imaginar nebun pentru Hristos contemporan cu noi, ci ne oferă pur şi simplu fragmente de linişte... La limită, se poate spune că nu avem de-a face cu un film, ci cu un antifilm. Pentru că dacă, de exemplu, filmele pe teme sociale, şi chiar şi unele religioase, reuşesc să împrăştie minţile spectatorilor, Ostrovul e un film rugăciune.

Şi face asta nu prin secvenţele în care, în biserică sau în afara ei, se rostesc rugăciuni. Ci prin celelalte, în care spectatorul este introdus în Împărăţia liniştii iubitoare, în afara frământărilor obişnuite. Există o avalanşă de predici care au drept scop îndepărtarea credincioşilor de influenţa filmelor, întrucât acestea promovează modele îndoielnice, ironizează credinţa, batjocoresc virtutea. Nici una din criticile de acest gen nu se poate aplica Ostrovului. De altfel, filmul circulă chiar şi în spaţiul monahal, arătând că monahii nu fug de filme, de calculatoare şi de aparatura audio video pentru că ar fi rele în sine. Nu e nevoie de filme în mănăstiri, nu e nevoie de un aggiornamento prin care spaţiul monahal să fie reeducat cu ajutorul produselor în serie ale cinematografiei. Dar Ostrovul este altceva...

Ce anume? E greu să prezinţi un film fără să răpeşti spectatorilor o fărâmă din emoţia descoperirii lui. Nu vom face o astfel de crimă... Aşa că vom vorbi despre percepţia filmului.

Credinciosul obişnuit a fost pur şi simplu fascinat de film. Comentarii pe site-urile de internet, discuţii după slujbe, în conferinţe. Faptul că a fost vizionat de mare parte din populaţia adultă a Rusiei - după unele estimări de mai mult de jumătate - arată nu doar faptul că unii se regăsesc în film, în diferite ipostaze. Arată că filmul pune degetul pe rană, oferind soluţii diferitelor tipuri de crize cu care ne confruntăm. De fapt, arătând că prin Hristos şi prin ascultarea de Biserică găsim răspuns tuturor întrebărilor noastre.

Credincioşii cu gusturi intelectuale rafinate au putut găsi diferite noduri în papura Ostrovului. Faptul că filmul a fost făcut cu un buget mult mai mic decât producţiile americane de succes nu rezistă ca justificare. De altfel, Patimile după Mel Gibson, realizate tot cu un buget mic, au reuşit să cucerească mult mai uşor spectatorii. Problema este că tocmai prin defectul său aparent filmul Ostrovul dobândeşte valoare: el nu este un film palpitant, de acţiune - deşi are momente de tensiune maximă, dar nu este nici plicticos. El prezintă liniştea vieţii ortodoxe, liniştea duhovnicească în faţa căreia agitaţia acestei lumi păleşte.

Un critic de film aprecia mai mult filmul lui Kim Ki Duk Primăvara, Vara, Toamna, Iarna... În timp ce spiritualitatea asiatică este prezentată într-o gamă cinematografică variată, practic mărturia ortodoxă se află într-o etapă de pionierat. Andrei Rubliov al lui Tarkovski e unul din puţinele filme care au pregătit terenul...

I se reproşează Ostrovului că e o producţie tezistă, care plictiseşte prin mesaje creştine. Despre rugăciune, boală, spovedanie, moarte... Nu e un film misionar, e un film pastoral am putea spune, adresat mai ales spectatorilor credincioşi (de altfel, comportamentul unui nebun pentru Hristos e lesne de înţeles chiar de fiii Bisericii, cu atât mai mult de cei din afară...). Filmul şochează prin simplitatea lui. Ne arată o lume în care Dumnezeu lucrează în chip minunat. Ne cheamă, de altfel, să vedem cu alţi ochi lumea în care trăim. Şi pe care o credeam pustie...
(Lumea credinţei, aprilie 2007)

Piotr Mamonov, născut la 14 aprilie 1951, a făcut part din trupa rock Zvuki Mu, fiind unul din puţinii cântăreţi ruşi din vechea URSS care au avut faimă internaţională. A colaborat cu Brian Eno. A scris, a produs şi a jucat în one-man-show-uri de teatru, devenind un nume de prestigiu. Cel mai cunoscut rol al său a fost în filmul Taxi Blues, pentru care regizorul Pavel Lunghin a obţinut Best Director Prize la Festivalul de la Cannes din 1990. Acum zece ani Mamonov a părăsit viaţa publică şi tumultul Moscovei, ducând o viaţă retrasă. Motivul: a înţeles deşertăciunea lumii acesteia şi valoarea vieţii în Hristos...

"Când am împlinit 40 de ani, m-am trezit şi am început să îmi pun întrebări importante. Când locuieşti într-un oraş eşti expus la multe ispite. Trebuie să lupţi împotriva poftelor tale". "În acea vreme (1990), părea că cel mai important lucru în ţară era să devii membru al aşa-numitei lumi civilizate. În zilele noastre, mai mult decât atât se caută rezolvarea problemelor lăuntrice."
Piotr Mamonov

"Pavel Lunghin ne duce pe noi, spectatorii stresaţi şi fugăriţi de deadline-uri, într-un spaţiu din afara vremurilor noastre, în care timpul îşi recuperează dreptul de a curge în tăcere, între pământ şi cer, marcând şi schimbând viaţa oamenilor, îngăduindu-le răgazul de a-şi găsi rostul şi iertarea."
Ada-Maria Ichim

"Arta este capacitatea de a crea, este reflectarea în oglindă a gestului Creatorului. Noi, artiştii, nu facem decât să repetăm, să imităm acest gest. Creaţia este unul dintre momentele de preţ în care ne asemănăm Ziditorului; de aceea, n-am crezut niciodată într-o artă independentă de Ziditorul suprem, nu cred într-o artă fără Dumnezeu. Sensul artei este rugăciunea, este rugăciunea mea. Dacă această rugăciune, dacă filmele mele pot aduce oamenii la Dumnezeu, cu atât mai bine. Atunci viaţa mea îşi va căpăta întregul sens: acela, esenţial de a servi."
Andrei Tarkovski

Agni Parthene (Fecioara Curata) - Greaca, Araba, Koreana

2009-11-27T16:51:00.002+02:00

ΥΜΝΟΙ ΣΤΗΝ ΘΕΟΤΟΚΟΝ ΜΑΡΙΑ
ΑΠΟ ΤΟ ΘΕΟΤΟΚΑΡΙΟΝ ΤΟΥ ΑΓΙΟΥ ΝΕΚΤΑΡΙΟΥ
(Από Ωδή β’) Ήχος πλ.α΄
1. Αγνή Παρθένε Δέσποινα
άχραντε Θεοτόκε
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε
Παρθένε Μήτηρ ‘νασσα
Πανένδροσε τε πόκε
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε

2. Υψηλοτέρα ουρανών
ακτίνων λαμπροτέρα
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε
Χαρά Παρθενικών Χορών
αγγέλων υπερτέρα
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε

3. Εκλαμπροτέρα ουρανών
φωτός καθαρωτέρα
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε
των ουρανίων στρατιών πασών αγιωτέρα
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε

(από Ωδή ε΄)
4. Μαρία Αειπάρθενε
Κόσμου παντός Κυρία
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε
άχραντε Νύμφη πάναγνε
Δέσποινα Παναγία
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε

5. Μαρία Νύμφη ‘νασσα
χαράς ημών αιτία
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε
Κορή σεμνή Βασίλισσα
Μήτηρ υπεραγία
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε

6. Τιμιώτερα Χερουβείμ
υπερενδοξοτέρα.
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε
των ασωμάτων Σεραφείμ
των θρόνων υπερτέρα
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε

(από Ωδή δ’)
7. Χαίρε το άσμα Χερουβείμ
χαίρε ύμνος Αγγέλων
Χαίρε Νύμφη Ανύμφευτε
Χαίρε ωδή των Σεραφείμ
χαρά των Αρχαγγέλων
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε
8. Χαίρε ειρήνη και χαρά
λιμήν της σωτηρίας
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε
Παστάς του Λόγου ιερά
άνθος της αφθασίας
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε

9. Χαίρε Παράδεισε τρυφής
ζωής τε αιωνίας
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε
Χαίρε το ξύλον της ζωής
Πηγή αθανασίας
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε

(Από Ωδή ε’)
10. Σε ικετεύω Δέσποινα
Σε ωυν επικαλούμαι
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε
Σε δυσωπώ,Παντάνασσα
Σην χάριν εξαιτούμε
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε

(Από Ωδή β΄)
11. Κορή σεμνή και άσπιλε
Δεσποίνα Παναγία
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε
Θερμώς επθκαλούμε Σε
Ναέ ηγιασμένε
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε

(Από Ωδή ε΄)
12 Αντιλαβού μου, ρύσαι με
από τού πολεμίου
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε
Και κλήρονομον δείξον με
ζωής της αιωνίου
Χαίρε Νυμφή Ανύμφευτε

Aceasta este viata mea - IPS Iustinian

2009-11-27T16:37:00.004+02:00

Prea Sfintitul Justinian Chira s-a nascut la 28 mai 1921, in satul Plopis din judetul Maramures, dintr-o familie de tarani evlaviosi, la botez, primind numele de Ioan.
A urmat scoala primara in satul natal (1928-1934). Intre 1934-1941 a fost retinut acasa de parinti pentru sprijin in gospodarie, apoi a urmat doi ani cursurile Liceului ortodox de baieti „Simion Stefan" din Cluj. Manat de dragostea de a-L sluji cat mai bine pe Dumnezeu, s-a dus la Manastirea „Sf. Ana" din Rohia, ca frate de manastire in 12 martie 1941, tuns in monahism sub numele de Justinian (in 1942). La 15 august 1942 a fost hirotonit diacon, iar la 17 aprilie 1943 preot la Manastirea Rohia de catre P.S. Nicolae Colan Episcopul Vadului, Feleacului si Clujului. Intre 22 noiembrie 1942 10 martie 1943 este incorporat, in ciuda hainei clericale in armata maghiara la Miscolt. In imprejurarile istorice dramatice dintre 1940-1944, monahii din Manastirea Rohia traiau intr-o infrigurata nadejde: eliberarea tarii si a Transilvaniei. In zorii in care aceasta speranta devenea o certitudine, este numit staret la Rohia tanarul ieromonah, in varsta de 23 de ani, Iustinian Chira, care avea sa conduca acest sfant locas, aproape 30 de ani; una din cele mai indelungate si rodnice staretii.
Sarbatorirea hramului manastirii, la 15 august 1944, s-a desfasurat intr-o atmosfera sufleteasca nemaiintalnita. Episcopul Nicolae Colan, intelept si inflacarat patriot, a slujit cu mare fast, reaprinzand sperantele eliberarii in sufletele credinciosilor.
Obstea monahala era alcatuita din 7 persoane, dintre care 5 foarte tineri, Episcopul Nicolae Colan i-a incurajat, afirmand: “Suntem convinsi ca ….Se va forma aici un focar de viata duhovniceasca demna de traditia manastirilor ramanesti”. Viziunea a fost pe deplin confirmata.
Noul staret, a stiut sa reinvie viata monahala dupa regulile stabilite de intemeietorii monahismului ortodox. In cei aproape 30 de ani de staretie, Bunul Dumnezeu l-a ajutat sa realizeze lucruri minunate atat pe plan duhovnicesc, cat si pe plan edilitar-gospodaresc. El a statornicit ca temelie a vietii si trairii duhovnicesti vechile reguli vasiliene ale monahismului: munca, rugaciunea si studiul.

Pr. Serafim Man - Manastirea Rohia

2009-11-27T16:35:00.002+02:00

Patriarhul Teoctist la ultima sa aniversare

2009-11-27T16:32:00.001+02:00

Despre microcipuri - Pr. Craciun Oprea

2009-11-27T16:29:00.002+02:00

Pilda lui Lazar - Pr. Amfilohie Branza

2009-11-25T17:25:00.001+02:00

19. Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit.
20. Iar un sărac, anume Lazăr, zăcea înaintea porţii lui, plin de bube,
21. Poftind să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului; dar şi câinii venind, lingeau bubele lui.
22. Şi a murit săracul şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi a fost înmormântat.
23. Şi în iad, ridicându-şi ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui.
24. Şi el, strigând, a zis: Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine şi trimite pe Lazăr să-şi ude vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba, căci mă chinuiesc în această văpaie.
25. Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ţi aminte că ai primit cele bune ale tale în viaţa ta, şi Lazăr, asemenea, pe cele rele; iar acum aici el se mângâie, iar tu te chinuieşti.
26. Şi peste toate acestea, între noi şi voi s-a întărit prăpastie mare, ca cei care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de acolo să treacă la noi.
27. Iar el a zis: Rogu-te, dar, părinte, să-l trimiţi în casa tatălui meu,
28. Căci am cinci fraţi, să le spună lor acestea, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin.
29. Şi i-a zis Avraam: Au pe Moise şi pe prooroci; să asculte de ei.
30. Iar el a zis: Nu, părinte Avraam, ci, dacă cineva dintre morţi se va duce la ei, se vor pocăi.
31. Şi i-a zis Avraam: Dacă nu ascultă de Moise şi de prooroci, nu vor crede nici dacă ar învia cineva dintre morţi.

Despre parasirea tarii - Pr Roman Braga

2009-11-25T17:06:00.000+02:00

Maica Bartolomea - Schitul Cioclovina de Sus

2009-11-25T16:59:00.003+02:00

Schitul Cioclovina de Sus, cocotat la altitudinea de 970 de metri, pe impadurita Cioclovina, este ctitoria serdarului Cantacuzino, el fiind ridicat in anul 1714. Intre ctitorii acestuia este mentionat, alaturi egumenul Nicodim, serdarul Patru Obedeanu, vel serdar in vremea lui Stefan Voda Cantacuzino. Pe la inceputul secolului XX, doar deasupra usii interioare, se vedea o inscriptie in piatra, ramasa acolo ca prin minune: "Aceasta biserica facut-au Nicodim egumenul dimpreuna cu jupan Patru Obedeanu, sardar in zilele lui Stefan Voda, luna octombrie, ziua 20, anul 1714."
Bisericuta schitului a fost construita din piatra de siga, sparturi de stanca si caramida mica. Bisericuta are 7 metri lungime si 3 metri latime, intrarea in aceasta facandu-se din partea ei sudica. Bisericuta va fi acoperita si refacuta prin osardia arhimandritului Spiridon. In anul 1841, el a acoperit biserica si a refacut tampla cu icoane.
Si totusi, in ultimii ani, viata de sihastrie a reinviat. In anul 1998 s-a facut casuta unde sta Maica Bartolomea, maicuta care se nevoieste in pustiu si care se ingrijieste de schit. In anul urmator, bisericuta schitului a fost tencuita si repictata. Fresca este pictata in fresca stil bizantin, de catre pictorul Grigore I. Popescu din Campulung. In anul 2004 s-a inlocuit acoperisul din tabla cu unul din sita mai potrivnic trasnetelor ce se abat vara in acest varf izolat de munte.
Bisericuta sihastreasca de la Cioclovina de Sus - Schimbarea la Fata - a fost resfintita in data de 31 iulie 2005, de catre Inalt Prea Sfintitul Teofan, pe atunci Arhiepiscop al Craiovei si Mitropolit al Olteniei, si in prezent Mitropolit al Moldovei si Bucovinei. Tot acum s-a scris si noua pisanie: "S-a restaurat si s-a pictat in vremea I.P.S. Dr. Nestor, Mitropolitul Olteniei, si s-au terminat in timpul I.P.S. Teofan, noul Mitropolit, cu staruinta maicii starete Ierusalima si soborul Manastirii Tismana. Amin."

Joaca de-a predicatul

2009-11-25T16:57:00.001+02:00

Cantarea Sfintei Cruci

2009-11-24T19:51:00.001+02:00

Acatist Sf. Mare Mucenic Mina

2009-11-24T19:36:00.002+02:00

Condacul 1

Folositor si ajutator mare te-ai aratat lumii im primejdii, Mucenice, ca pe multi ai izbavit de pagube: pe furi urmarind, pierderile departandu-le si celor ce alearga la tine cu credinta implinind cererea lor; pentru aceasta te rugam , fii milostiv si noua care iti cantam: Bucura-te, Mina, mult-patimitorule!

Icosul 1

Intrupandu-se cuvantul lui Dumnezeu s-a luminat faptura, si printr-Insul a izvorat multimea mucenicilor, care au patimit pana la sange, facandu-se aparatori celor neputinciosi; pentru aceasta iti cantam:

Bucura-te, stea neapusa.
Bucura-te, raza de nematerialnic foc.
Bucura-te, lumina celor pagubiti.
Bucura-te, caderea celor rapitori.
Bucura-te, taina care destainuiesti nelegiuirea.
Bucura-te, stavila care opresti ratacirea.
Bucura-te, stalp care impiedici necuviinta.
Bucura-te, adanc care pierzi lacomia.
Bucura-te, suflare care intaresti inimile celor suferinzi.
Bucura-te, mana care descoperi pradaciunile.
Bucura-te, lant care fereci pe faptuitorul celor rele.
Bucura-te, negura care intuneci gandurile necurate.
Bucura-te, Mina, mult-patimitorule!

Condacul al 2-lea

Biruitor grabnic te-ai facut prigonitorilor celor care voiau a rapi munca saracului amarat de soarta si a stinge fiinta lui , fiind amenintat de intamplari; pentru aceasta strigam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Sa nu se invredniceasca nelegiuitii a ne supune sub picioarele lor, Sfinte, cand se pornesc asupra noastra ca valurile marii ce vin spumegand pe aripile vanturilor turbate; ci sa cada ca spicele tarinii de fata ta si noi sa te binecuvantam, zicand:

Bucura-te, nadejdea noastra cea tare.
Bucura-te, caderea nelegiuitilor vrajmasi.
Bucura-te, ingradirea nesatioaselor fiare.
Bucura-te, infranarea mandrilor rapitori.
Bucura-te, ca se cutremura cei ce calca poruncile tale.
Bucura-te, ca se ticalosesc cei ce nu cinstesc minunile tale.
Bucura-te, ca se chinuiesc cei ce nu cheama intr-ajutor numele tau.
Bucura-te, ca se tulbura cei ce te amarasc.
Bucura-te, ca se lauda cei ce iti multumesc tie.
Bucura-te, ca de mila ta toata faptura se veseleste.
Bucura-te, ca de ingrozirea ta toti cei ce au gresit se pocaiesc.
Bucura-te, izbavitorul celor umiliti.
Bucura-te, Mina, mult-patimitorule!

Condacul al 3-lea

Dreptatea si pacea avand in cugetul tau, ai parasit tabara Frigiei, nemaiputand suferi ca sa vezi inchinaciunea la idoli. Pentru aceasta, suindu-te la munta, cu post si rugaciuni ti-ai curatit sufletul de pacate si te-ai intarit in credinta Domnului nostru Iisus Hristos, cantand: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Paganii, nemairabdand urmarile tale cele sfinte, prin care se defaima inselaciunea lor cea idoleasca, caci propovaduind credinta lui Hristos poporului si dovedind ca El este Dumnezeu, Care face minuni, iar nu pietrele si arama, te-au supus la chinuri pe care le-ai primit cu dragoste. Pentru aceasta iti cantam:

Bucura-te, cel ce ai fost frecat peste tot trupul cu tarsane.
Bucura-te, cel ce pe urma ai fost ars cu foc.
Bucura-te, cel ce ai rabdat usturimea ciulinilor.
Bucura-te, ca ai fost strapuns peste tot cu sulite.
Bucura-te, ca ai suferit pe tamplele tale ciocane de fier.
Bucura-te, ca si alte munci ai suferit cu rabdare.
Bucura-te, ca n-ai cartit impotriva lui Dumnezeu pentru patimirea ta.
Bucura-te, mai ales, ca te-ai luptat cu bucurie impotriva trupului si a sangelui.
Bucura-te, ca Alexandria s-a ingrozit de credinta ta cea tare.
Bucura-te, ca tiranii erau mustrati de cutezarea ta.
Bucura-te, ca, nemaiavand cu ce te mai spaimanta, au poruncit sa fii taiat cu sabia.
Bucura-te, ca multi din privitori te binecuvantam zicand: Bucura-te, Mina, mult patimitorule!

Condacul al 4-lea

Fericita credinta a Rasaritului ridicand in sfarsit crucea intre popoarele pagane, dupa caderea tiranilor vrajmasi ai crestinatatii, s-a zidit in Alexandria biserica ta, Sfinte, de catre un iubitor de Hristos cetatean, in vremea lui Constantin imparatul; si acolo au fost aduse ramasitele moastelor tale, carora ne inchinam cantand: Aliluia!

Icosul al 4-lea
Glas ridicand catre tine strigam: Grabeste-te, Sfinte, a ne apara; nu ne dezlipi nadejdilede mila ta cea mare; ca unde vom nazui afara de tine sa ne linistim, dupa noianul pacatelor noastre, dupa Mantuitorul si preacurata lui Maica, decat la tine cel ce ai patimit cu dragoste pentru Hristos si pentru a noastra mantuire; tinde-ti mana ta spre noi, Mucenice, ca sa te binecuvantam zicand:

Bucura-te, aflatorul lucrurilor pierdute.
Bucura-te, aducatorul lor in starea in care au fost.
Bucura-te, lauda cetatenilor cinstiti cu fapta.
Bucura-te, fericirea negutatorilor cu bune masuri.
Bucura-te, pazitorul nedormit al satelor si al oraselor care sufera de pagube.
Bucura-te, scaparea celor amenintati de vapaie si de vifor.
Bucura-te, usurarea popoarelor ce se amarasc de navalirile grozave si de asuprelile nedrepte.
Bucura-te, povatuitorul drumetilor ce te cer in ajutor.
Bucura-te, izbavirea oamenilor de moartea naprasnica.
Bucura-te, scaparea corabiilor cuprinse de vijelie si de furturi.
Bucura-te, mangaierea a tot sufletul asuprit si amarat.
Bucura-te, si al nostru aparator grabnic in suferinte.
Bucura-te, Mina, mult-patimitorule!

Condacul al 5-lea
Hrana de mantuire vietii noastre trimite-ne noua, Sfinte, de la Dumnezeu, ca sa nu pierim de multimea patimilor ce se indesesc in noi cu prisosinta, ca pacatosi suntem; dar care pacat sau ce multime de greseli poate covarsi vreodata nemarginita milostivire a lui Dumnezeu, avand rugatori cetele mucenicilor? Cu acelea impreuna cantam: Aliluia!

Icosul al 5-lea
nima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi, zice imparatul si Proorocul David. Pentru aceasta, smerindu-ne pana la moarte, cadem catre tine, Mare Mucenice Mina, sa te rogi lui Dumnezeu pentru noi pacatosii ca sa ne linisteasca durerile, biruind pe vrajmasii care se lupta impotriva legilor Lui. Apropie-te, dar, Sfinte, apropie-te de noi cei ce patimim ca sa slavim minunile tale, cantand:

Bucura-te, mijlocitor fierbinte al celor suferinzi catre Dumnezeu.
Bucura-te, staruitor grabnic catre Dansul.
Bucura-te, ajutor puternic pentru cei ce pazesc poruncile Lui.
Bucura-te, nadejde nerusinata a crestinilor.
Bucura-te, tamaie bineprimita la cer in rugaciune.
Bucura-te, vas ales al Sfintei Treimi.
Bucura-te, cel ce nu voiesti rautatile oamenilor.
Bucura-te, cel ce plangi pentru nepriceperea lor.
Bucura-te, cel ce pururea ii indemni la fapte bune.
Bucura-te,ca ii povatuiesti a vietui in unire si dragoste.
Bucura-te, ca pe multi i-ai adus la pocainta.
Bucura-te, ca pentru toti te rogi pururea.
Bucura-te, Mina, mult-patimitorule!

Condacul al-6-lea

Evreul, care era asupritde crestin, prin tainuirea banilor ce ii lasase spre pastrare la el pana la intoarcerea sa, s-a botezat vazand minunea, cand I-ai descoperit adevarul; iar crestinul, ingrozindu-se de fapta ce facuse spre vatamarea sufletului pentru iubirea de argint, s-a pocait, strigand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al-6-lea

Pe calcatorul de juramant crestin si vicleanul prieten al iudeului, iesind din biserica ta, unde marturisise neadevarul, ca nu are stiinta de acei bani, l-a rapit calul; si tu te-ai aratat femeii lui acasa, ca sa trimita barbatului ei aurul iudeului, precum a si urmat si indata s-a descoperit viclesugul. De aceea cantam tie:

Bucura-te, vadirea viclesugului tainuit.
Bucura-te, aflarea aurului rapit.
Bucura-te, rusinarea faptelor rele.
Bucura-te, amaraciunea urmarii lor.
Bucura-te, implinirea datoriilor credintei.
Bucura-te, crestinatorul iudeului ratacit.
Bucura-te, pocainta crestinului pierdut.
Bucura-te, lauda Bisericii Rasaritului.
Bucura-te, intristarea neamului iudeilor.
Bucura-te, ca prin a ta minune s-a aratat puterea darului.
Bucura-te, ca prin a ei lucrare doua suflete s-au izbavit.
Bucura-te, vrednicule laudator al lui Hristos.
Bucura-te, Mina, mult-patimitorule!

Condacul al-7-lea

Lanturile fermecatoare ale diavolului cu care infasura sufletele cele slabe spre a le trage la el, cum s-ar putea sfarama, de nu am avea cugetul lucrator spre mantuire? Acesta dar, intarindu-se de catre puterea Sfintilor Mucenici alesi de Dumnezeu, risipeste negura inselaciunii si dezleaga legaturile vicleanului prin pocainta, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al-7-lea

Slava Tie, Imparate Sfinte, Dumnezeule atotputernice, Care dintre noi oamenii si pentru noi ai ales pe Sfintii Tai Mucenici si Apostoli, ca sa ne izbaveasca de cursele vrajmasului si sa ne impartaseasca de bunatatile Tale cele nemarginite; ca in acest chip sa preaslaveasca numele Tau cel intru tot Sfant, si sa cantam:

Bucura-te, Mina cel de toti iubit.
Bucura-te, Mucenic preafericit.
Bucura-te, luptator neostenit.
Bucura-te, viteaz neobosit.
Bucura-te, cuget neprihanit.
Bucura-te, privighetor neadormit.
Bucura-te, doctor iscusit.
Bucura-te, judecator nemituit.
Bucura-te, sprijinitor nepartinitor.
Bucura-te, dar nesfarsit.
Bucura-te, de daruri datatorule.
Bucurate de multe minuni facatorule.
Bucura-te, Mina, mult-patimitorule!

Condacul al-8-lea

Numele tau, mai mult decat oricare altul dintre sfinti, s-a facut crestinilor mai dorit, Mina, pentru aflarea grabnica si indestulatoare a orice pagubiri suferite de dansii. Pentru care si astazi patimind cei ce stau inaintea icoanei Tale cu credinta se roaga a te milostivi spre ei, mangaindu-i si indeplinind cererea lor, ca sa-ti aduca lauda, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al-8-lea

Obositi de valurile intamplarilor ce vin asupra noastra, nu ne putem lupta si nici nu suntem vrednici de milostivire, pentru ca pocainta nu avem, adancindu-ne in ganduri si fapte urate; pentru aceasta cadem inaintea ta, sa ne izbavestide ispitele ce ne apasa si sa ne intarestiin dragostea lui Dumnezeu, ca sa scapam de vrajmasi si sa-ti cantam:

Bucura-te, turn de tarie.
Bucura-te, raza de bucurie.
Bucura-te, ancora tare.
Bucura-te, zid de scapare.
Bucura-te, gand intaritor.
Bucura-te, liman izbavitor.
Bucura-te, lumina sfanta.
Bucura-te, arma nebiruita.
Bucura-te, inger ceresc.
Bucura-te, dar dumnezeiesc.
Bucura-te, aparatorul crestinilor.
Bucura-te, miluitorul saracilor.
Bucura-te, Mina, mult-patimitorule!

Condacul al-9-lea
Patimile cu care tu ai patimit sa ne fie in ajutorul patimilor noastre si ranile trupului tau acoperamant durerilor ce ne tulbura toata odihna. Da-ne dar, in primejdii, rabdarea ta Sfinte, ca printr-insa sa dobandim maintuirea sufletului si intarirea neputintelor noastre spre a canta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al-9-lea
Cu sangele tau cel curs pentru dragostea lui Hristos, spala intinaciunea pacatelor noastre, Preafericite, si cu multimea minunilor schimba cugetele celor ce ne prigonesc, spre a nu fi osanditi cu nedreptate si sa nu intunece adevarul pricinilor, ce avem dupa a lor placere, ca tu esti cel care descoperi toate nelegiuirile si tie se cuvine a canta

Bucura-te, mangaierea celor asupriti in judecati,
Bucura-te, biruinta ostasilor ce se lupta pentru credinta.
Bucura-te, pamant roditor de fapte bune.
Bucura-te, floare frumoasa din partile Siriei.
Bucura-te, margaritar ales de Dumnezeu.
Bucura-te, trandafir mirositor intre spinii idolesti.
Bucura-te, piatra scumpa din comorile Egiptului.
Bucura-te, dar prin care s-a implinit menirea magilor de la Rasarit.
Bucura-te, cedru crescut intre cedrii Libanului.
Bucura-te, camp adapat de apele Iordanului.
Bucura-te, straja neadormita a manastirilor din Muntele Sfant.
Bucura-te, povatuitor osardnic al celor ce merg la mormantul Mantuitorului.
Bucura-te, Mina, mult-patimitorule!

Condacul al 10-lea

Ramasitele calatorului omorat de gazda facatoare de rau, spre a-i lua aurul cu care mergea la biserica ta, taindu-l bucati si ingropandu-l in gradina sa, tu le-ai dezgropat a doua zi, intrupandu-l precum a fost si dandu-i viata. De aceasta minune ingrozindu-se ucigasul, a cazut la picioarele tale cu lacrimi, rugandu-se sa nu-l pierzi. Iar calatorul trezit ca din vis dupa moarte. a dat lui Dumnezeu lauda, cantand: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zadarnica a fost sarguinta vinovatului de a ascunde uciderea strainului pe care, innoptand la dansul, l-a gazduit; ca tu urmandu-i nevazut, pentru dragostea ce avea catre tine, te-ai aratat a doua zi ca un ostas imparatesc, cerand sa-ti dea pe calator; despre care, tagaduind ca ar avea stiinta , tu i-ai descoperit fapta si l-ai mustrat cumplit. Pentru aceasta cantam tie:

Bucura-te, minunemai presus de toate minunile.
Bucura-te, cel care ai primit darul de a intrupa si a da viata trupului taiat in bucati.
Bucura-te, ca vinovatul s-a ingrozit de puterea ta.
Bucura-te, ca cel ucis, necunoscand de ce este mustrat acela, s-a spaimantat.
Bucura-te, ca fapta aceasta n-ai voit sa o descoperi indata.
Bucura-te, ca prin iconomia ta amandoi se gaseau in uimire.
Bucura-te, cel prin care calatorulsi-a indeplinit vointa, inchinandu-se tie.
Bucura-te, ca si fagaduintei lui a urmat, aducand in biserica ta mari daruri.
Bucura-te, mangaietorule al tuturor celor ce alearga la tine.
Bucura-te, marite izbavitor al celor ce te cinstesc.
Bucura-te, inzestratorule al fetelor sarace.
Bucura-te, usuratorule al celor cazuti in datorii grele.
Bucura-te, Mina, mult-patimitorule!

Condacul al 11-lea

Taina aceasta a sfintei pronii, care prin tine s-a savarsit, Mina, putandu-se reface trupul cel taiat in bucati al calatorului ucis si a fi adus iarasi la viata, este de nepatruns; pentru care, minunandu-ne de darul ce ti s-a dat tie de la Dumnezeu, cu credinta cantam: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Iubitorul de sine Eutropie, fagaduind un vas de argint pentru biserica ta, si facand doua deopotriva, acel cu numele tau I s-a parut mai frumos decat acel pentru dansul; drept care a hotarat sa-l opreasca pentru sine. Tu insa nesuferind inselaciunea aceasta, ai luat vasul de la sluga lui cand se spala in corabie si cu dansul impreunal-ai tinut in mare pana cand s-a mustrat Eutropie insusi de lacomia sa. Pentru aceasta cantam tie:

Bucura-te, ca indata ai scos pe sluga cu vasul din mare.
Bucura-te, ca sluga s-a infatisat stapanului sau intreg si nevatamat.
Bucura-te, ca el, multumind lui Dumnezeu, a si dus vasul la biserica.
Bucura-te, mustratorul lui Eutropie pentru indrazneala ce facuse.
Bucura-te, indreptatorul purtarii sale celei lacome.
Bucura-te, scaparea slugii de la moarte pentru nevinovatia sa.
Bucura-te, ca prin aceasta ai vrut sa arati puterea adevaratei credinte.
Bucura-te, ca pentru fapta iar nu pentru lucru ai infrant vointa cea rea.
Bucura-te, ca lui Dumnezeu s-a adus prin aceasta lauda.
Bucura-te, ca numele Lui s-a preaslavit prin facerea minunilor tale.
Bucura-te, ca pentru dansul ai patimit ca sa si biruiesti cu Dansul.
Bucura-te, Mucenice prea folositorule.
Bucura-te, Mina, mult-patimitorule!

Condacul al 12-lea

Vazandu-se Sofia, o femeie oarecare din partile Fecozalieie, care venea la biserica ta sa se inchine, amenintata a fi batjocorita pe cale de catre un ostean, a cerut de la tine ajutor cu glas, si indata ai izbavit-o de navalirea aceluia, vadindu-l cu rusine catre mai multi; dupa care femeia a datlui Dumnezeu lauda, cantand: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Schiopul si o femeie muta, care de mult timp stateau langa biserica ta cu alti bolnavi , asteptand vindecarea, te-au vazut la miezul noptii, zicand: Schiopule, scoala pe femeia aceea si mergi de aici; la care cuvinte, mahnindu-se schiopul, pentru ca s-a crezut departat de la tine, nu facea nici o miscare; tu insa repetand porunca, el a trebuit sa asculte si indata s-au vazut amandoi vindecati; pentru aceasta cantam tie:

Bucura-te, ca schiopul spaimantandu-se a fugit.
Bucura-te, ca muta, spaimantandu-se, a vorbit.
Bucura-te, ca si alti bolnavi ai tamaduit.
Bucura-te, ca pe necredinciosi i-ai smerit.
Bucura-te, ca pe iubitorii de Hristos i-ai veselit.
Bucura-te, ca pe straini i-ai adapostit.
Bucura-te, ca pe flamanzi i-ai hranit.
Bucura-te, ca pe vaduve le-ai miluit.
Bucura-te, aparatorul celor din primejdii.
Bucura-te, indestulatorul celor pradati.
Bucura-te, izbavitorul Sofiei.
Bucura-te, mangaietorul celor asupriti.
Bucura-te, Mina, mult-patimitorule!

Condacul al 13-lea

(acest condac se zice de trei ori)

O, preafericite Mucenice Mina, asculta rugaciunea noastra ce-ti aducem din toata inima, ca sa ne izbavesti pe noi de boli si de primejdii, spre a cinsti pomenirea ta si a marturisi minunile, pe care cu puterea Sfantului Duh le faci noua celor ce cu credinta cantam: Aliluia !

O, preafericite Mucenice Mina, asculta rugaciunea noastra ce-ti aducem din toata inima, ca sa ne izbavesti pe noi de boli si de primejdii, spre a cinsti pomenirea ta si a marturisi minunile, pe care cu puterea Sfantului Duh le faci noua celor ce cu credinta cantam: Aliluia !

O, preafericite Mucenice Mina, asculta rugaciunea noastra ce-ti aducem din toata inima, ca sa ne izbavesti pe noi de boli si de primejdii, spre a cinsti pomenirea ta si a marturisi minunile, pe care cu puterea Sfantului Duh le faci noua celor ce cu credinta cantam: Aliluia !

Apoi iarasi se zice Icosul intai:

Intrupandu-se cuvantul lui Dumnezeu s-a luminat faptura, si printr-Insul a izvorat multimea mucenicilor, care au patimit pana la sange, facandu-se aparatori celor neputinciosi; pentru aceasta iti cantam:

Bucura-te, stea neapusa.
Bucura-te, raza de nematerialnic foc.
Bucura-te, lumina celor pagubiti.
Bucura-te, caderea celor rapitori.
Bucura-te, taina care destainuiesti nelegiuirea.
Bucura-te, stavila care opresti ratacirea.
Bucura-te, stalp care impiedici necuviinta.
Bucura-te, adanc care pierzi lacomia.
Bucura-te, suflare care intaresti inimile celor suferinzi.
Bucura-te, mana care descoperi pradaciunile.
Bucura-te, lant care fereci pe faptuitorul celor rele.
Bucura-te, negura care intuneci gandurile necurate.
Bucura-te, Mina, mult-patimitorule!

si Condacul intai:

Condacul 1

Folositor si ajutator mare te-ai aratat lumii im primejdii, Mucenice, ca pe multi ai izbavit de pagube: pe furi urmarind, pierderile departandu-le si celor ce alearga la tine cu credinta implinind cererea lor; pentru aceasta te rugam , fii milostiv si noua care iti cantam: Bucura-te, Mina, mult-patimitorule!
si apoi se face otpustul.

Dupa aceasta se zice aceasta rugaciune :

Rugaciune foarte folositoare si grabnic ajutatoare catre Sfantul Mare Mucenic Mina

O, Preasfinte si intru tot laudate, Mare Mucenice Mina, si de minuni facatorule; primeste aceasta rugaciune de la mine nevrednicul robul tau, caci catre tine, ca la un adevarat izvor de tamaduiri si grabnic folositor si ajutator preaminunat , scap eu ticalosul si catre sfant chipul icoanei tale cu lacrimi fierbinti ma rog tie: Vezi, Sfinte, paguba mea , vezi saracia si ticalosia mea; vezi bubele si ranile trupului si sufletului meu. De aceea ma rog tie, Fericite si Sfinte Mina, grabeste-te de ma ajuta cu neincetatele si sfintele tale rugaciuni si ma sprijineste pe mine robul tau. Ia aminte la suspinele mele si nu ma trece cu vederea pe mine ticalosul si scarbitul, ca stiu, Sfinte al lui Dumnezeu, ca de ai si patimit munci grele si chinuri infricosatoare de la cei fara de lege pentru dragostea lui Hristos, dar prin acele suferinte astazi vietuiesti luminat si ai aflat dar de Dumnezeu. Fiindca ne-am incredintat ca si dupa mutarea ta din viata aceasta trecatoare, cine a nazuit la sfanta biserica ta si cu credinta ti s-a rugat nu a ramas neajutat. Ca cine te-a chemat pe tine intru ajutor si nu l-ai auzit? Sau cine te-a chemat pe tine, de minuni facatorule, si tu l-ai trecut cu vederea? Sau cui, in pagube fiind si alergand spre ajutorul tau, nu i-ai descoperit paguba lui?

Minunile si ajutorul tau m-au facut si pe mine, ticalosul si scarbitul, ca sa alerg la ajutorul tau. Am auzit de negutatorul acela din pamantul Isauriei, care venea la biserica ta spre rugaciuni, nu numai ca ai vadit pe ucigasul sau si l-ai scos din paguba lui dandu-i indarat punga cu galbeni; dar, o! minune, ca si din mort si taiat in bucati, tu l-ai vindecat si l-ai facut sanatos.

Asemenea si lui Eutropie, din mare i-ai scos sluga cu vasul cel de aur tinut in maini, fiindca il fagaduise bisericii tale. Tot asa si femeia Sofia, care venea spre inchinare in sfant locasul tau, nu numai ca a fost izbavita de ostasul acela ce o silea spre pacat, dar si pe ostas dupa cuviinta l-ai certat. La fel si schiopul care venea la sfanta biserica ta spre inchinare, cu rugaciunea indata l-ai tamaduit. Asemenea si femeii celei mute, i-ai deschis graiul si vorbea curat. De asemenea atunci cand iudeul daduse prietenului sau crestin o punga cu galbeni, pe care crestinul tagaduia ca a primit-o, jurand pentru aceasta chiar in biserica ta, tu, nu numai ca ai izbavit pe crestin de juramant, dar si evreul, vazand minunea ta, a crezut intru tine si a venit la credinta crestina. Aceste minuni ale tale, Sfinte, m-au facut pe mine a crede ca la orice facere de bine esti gata ajutator si grabnic folositor si minunat. De ceea incredintat sunt ca tot cel ce alearga la tine, cerand cu credinta ajutor, nu-l treci cu vederea. Pentru aceasta si eu cred ca tu acelasi esti ,Sfinte, ca atunci si astazi,ca oricine a alergat la tine nu s-a intors neajutat. Pentru aceasta si eu acum, fiind scarbit si in paguba, alerg catre tine cu credinta si cu lacrimi, ingenunchind, si ma rog tie, Sfinte si Mare Mucenice Mina, ca sa te rogi lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, pentru mine pagubasul si scarbitul, celui ce n-a trecut cu vederea rugaciunea ta cea muceniceasca, ci te-a ascultat si te-a intarit si te-a primit in cerestile locasuri. Catre Acela roaga-te ca sa fiu si eu ajutat si miluit pentru rugaciunile tale, si din pagube si necazuri izbavit, ca sa laud si bine sa cuvantez si sa slavesc intru tot laudatul si preaputernicul nume al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Acatist Sf. Mucenita Ecaterina

2009-11-24T19:25:00.002+02:00

Condacul 1:

Vrednicei de lauda Mucenitei Ecaterina, care cu darul de la Dumnezeu si cu invatatura ei cea preainalta a uimit stiinta invatatilor de atunci si a intrecut limba ritorilor pagani prin buna ei cuvantare, sa-i aducem multumire de biruinita, ca prin ale ei rugaciuni sa ne izbavim de ispitele vrajmasilor si sa-i cantam: Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!

Icosul 1:

Imparatesei si Maicii lui Dumnezeu, preacuratei Fecioare Maria, tu te-ai aratat vrednica de dragoste, inteleapta Ecaterina, caci cu Dubul Sfant umbrindu-te, ai lepadat de la tine toata dorirea pamanteasca si te-ai logodit cu Mirele tau cel ceresc spre a capata viata nemuritoare; pentru aceasta cantam:

Bucura-te, porumbita cuvantatoare;
Bucura-te, dulce privighetoare;
Bucura-te, frumusete netrecatoare;
Bucura-te, mielusea incantatoare;
Bucura-te, minte inalta;
Bucura-te, tanara prea invatata;
Bucura-te, fecioara blanda si inteleapta;
Bucura-te, inima tare si neintinata;
Bucura-te, lauda invatatilor;
Bucura-te, dulceata maicilor;
Bucura-te, mangaierea saracilor;
Bucura-te, aparatoarea batranilor;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!

Condacul 2:

Bogatiile pamantului si marirea parinteasea lepadand, viata curata ai trait, Ecaterina; si indeletnicindu-te mai ales in dreapta credinta, calea cea neratacita a lui Hristos ai luat si te-ai inchinat Lui cantand: Aliluia!

Icosul 2:

Ajunsa fiind la varsta de 18 ani, frumusetea ta a atras pe multi tineri din neamurile pagane, voind a se casatori cu tine; tu insa respingand cererea lor cu foarte intelepte cuvinte, insisi ei se mustrau de nepriceperea lor si iti graiau acestea:

Bucura-te, cea mai frumoasa dintre tinere;
Bucura-te, ca esti si cea mai bogata;
Bucura-te, samanta din neam imparatesc;
Bucura-te, porfira care impodobesti cunostintele;
Bucura-te, cununa care rasplatesti vrednicia;
Bucura-te, ceea ce intaresti obiceiurile bune;
Bucura-te, cuvantatoare mai presus decat ritorii;
Bucura-te, judecatoare mai aleasa decat alti judecatori;
Bucura-te, biruitoare nerusinata in sfaturi si povatuiri;
Bucura-te, lumina care faci sa se plece privirile neintelepte;
Bucura-te, comoara tuturor cunostintelor;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!

Condacul 3:

Ratacirile mustrand si de idoli ne voind a crede ca acele chipuri turnate si cioplite de maini omenesti ar putea fi facatorii cerului, ai pamantului si a toata faptura, fost-ai luminata cu darul Duhului Sfant sa cunosti Dumnezeirea cea adevarata si pururea vesnica si cu smerenie ai cantat Ei: Aliluia!

Icosul 3:

Invatatii adunati prin indemnul tatalui tau ca sa te scoata din credinta in care erai, vazandu-te lepadand idolii, au cerut a te infatisa lor. Tu insa, intrand in vorba cu cel mai invatat, dupa o indelunga disputa, l-ai facut sa nu mai stie ce sa raspunda decit a grai:

Bucura-te, inchinatoarea dreptei credinte;
Bucura-te, deslusirea adevaratei religii;
Bucura-te, lumina celor cufundati in eresuri;
Bucura-te, povatuitoarea celor rataciti;
Bucura-te, arma bunei vointe;
Bucura-te, caderea inselaciunii idolilor;
Bucura-te, dovada neputintei lor;
Bucura-te, ca esti vrednica de toata cinstirea;
Bucura-te, ca prin intelepciunea ta ai gonit ratacirea;
Bucura-te, caci cu dar ai fost daruita de Cel Preainalt;
Bucura-te, cunostinta Sfinteniei ceresti;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!

Condacul 4:

Gurile ereticilor ce huleau mai inainte Biserica lui Hristos s-au deschis atunci pentru intaia oara spre a binecuvanta prin glasul tau fecioresc, urand capistile idolesti si zicand ca unul este Dumnezeu si Lui se cuvine cantare: Aliluia!

Icosul 4:

Hranind in sineti din pruncie darul credintei lui Hristos, Ecaterina, nu te-ai putut impaca cu obiceiurile paganesti ale parintilor tai, ca petrecand in Sfintenie, fara a fi inca luminata cu Sfantul Botez, poruncile lui Dumnezeu urmai si te inchinai in taina lui Hristos; pentru aceasta-ti cantam:

Bucura-te, mucenita preamarita;
Bucura-te, mireasa preacinstita;
Bucura-te, patimitoare nebiruita;
Bucura-te, podoaba Bisericii;
Bucura-te, cuvantatoare de Dumnezeu;
Bucura-te, slujitoarea Ortodoxiei;
Bucura-te, cununa invataturii;
Bucura-te, lauda Alexandriei;
Bucura-te, aparatoarea acelei cetati;
Bucura-te, comoara minunilor;
Bucura-te, mustratoarea imparatului Maxentiu;
Bucura-te, luminatoarea imparatesei lui;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!

Condacul 5:

Inima lui Constantin, tatal tau, foarte s-a intristat auzindu-te pe tine, fiica lui, una la parinti si asa de frumoasa precum erai, lepadand multimea zeilor la care se inchina si propovaduind un Dumnezeu necunoscut lui. Pentru aceasta a voit sa cerceteze credinta ta prin cei mai invatati dascali de atunci. Cat insa i-a fost de mare nedumerirea cand a vazut si pe aceia induplecati de cuvintele tale si cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 5:

Judecatorii nedrepti, afland trecerea ta din inchinatoare la idoli la credinta lui Hristos, te-au hotarat pedepsei; si rabdand chinurile cele mai amare pana la moarte, cu marire te-ai preamarit, laudand numele Domnului nostru Iisus Hristos si al Preacuratei Fecioare Maicii Sale, Care ti s-au aratat tie in vedenie; iar noi laudand taria credintei tale, iti graim:

Bucura-te, defaimatoarea judecatorilor tirani;
Bucura-te, mustratoarea ratacirii;
Bucura-te, ca in popor te-ai facut stralucitoare;
Bucura-te, ca chinurile tale pe dansii ii ardeau;
Bucura-te, ca nadejdea mantuirii pe tine te veselea;
Bucura-te, caci cu rabdarea mai mult i-ai otravit;
Bucura-te, ca din dragostea ta catre Dumnezeu n-ai simtit suferintele;
Bucura-te, ca vorbele tale ii faceau sa amuteasca;
Bucura-te, ca nepriceperea lor nu putea sa te opreasca;
Bucura-te, ca indraznind ai iesit biruitoare;
Bucura-te, ca suferind te-ai facut vindecatoare;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!

Condacul 6:

Cantare de multumire iti aducem tie noi, smeritii, caci cu mare dar ne-ai invrednicit pe noi jertfindu-te pe tine insati pentru dragostea dreptei credinte. Primeste dar, Mucenita, aceasta rugaciune si ne da vindecare neputintelor in tot cursul vietii noastre, pentru ca dimpreuna cu tine sa binecuvantam pe Dumnezeu, cantand Lui: Aliluia!

Icosul 6:

Cei mai multi de o suta de invatati care stateau de fata si ascultau cuvintele prin care explicai Evanghelia lui Hristos, luminandu-se de Duhul Sfant, s-au crestinat, iar imparatul, ingrozindu-se de aceasta minune, a poruncit sa-i arda, ca sa nu mai raspandeasca credinta crestina prin locurile de unde erau ei si asa s-a preamarit multimea aceea de invatati si-ti canta tie asa:

Bucura-te, Ecaterina, de necazuri izbavitoare;
Bucura-te, invatata, de lumina datatoare;
Bucura-te, laudata si de daruri aducatoare;
Bucura-te, frumusete tuturor covarsitoare;
Bucura-te, bunatate de nimic ingrijorata;
Bucura-te, ostasita de viteji biruitoare;
Bucura-te, mult vestita si de chinuri rabdatoare;
Bucura-te, laudata de cantari rasunatoare;
Bucura-te, mucenita de minuni izvoratoare;
Bucura-te, lacramioara prea frumos mirositoare;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!

Condacul 7:

Soborul ingeresc, vazand ceata mucenicilor in vapaie arzand, cu cantari a primit-o; si pe tine, Ecaterina, ca pe o urmatoare a lor cu dar te-a invrednicit a suferi chinurile cele mai ingrozitoare; pentru care pomenirea ta in veci a ramas folositoare celor ce canta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 7:

Toata faptura s-a minunat de rabdarea cea multa pe care ai aratat-o, ramanand neclintita in hotaririle credintei si marturisind ca unul este Dumnezeu Tatal si Fiul si Sfantul Duh, Treimea una si nedespartita, si te inchini Ei; iar noi ne bucuram, laudandu-te:

Bucura-te, propovaduitoare a Tatalui ceresc;
Bucura-te, inchinatoare a Fiului si Cuvantului lui Dumnezeu;
Bucura-te, cinstitoare a Duhului Sfant;
Bucura-te, marturisitoare a Treimii Celei de o fiinta;
Bucura-te, purtatoare in credinta a Sfintei Cruci;
Bucura-te, urmatoare, a patimilor lui Hristos;
Bucura-te, binetalcuitoare a Sfintei Evanghelii;
Bucura-te, primitoare a botezului lui Dumnezeu;
Bucura-te, ascultatoare a Maicii lui Dumnezeu;
Bucura-te, inchinatoare a Bisericii Ortodoxe;
Bucura-te, vietuitoare impreuna cu puterile ceresti;
Bucura-te, vrednica pazitoare a crestinilor;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!

Condacul 8:

Iubita ai fost de Mirele tau cel ceresc, prealaudata Ecaterina, ca te-ai impodobit cu toata frumusetea trupeasca si sufleteasca; inca si vas preaales te-a facut spre intarirea credintei tale, cu care multi necredinciosi s-au luminat si s-au invatat a canta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8:

Vindeca ranile sufletelor noastre, Mare Mucenita, ca greu patimim, si te roaga pentru noi Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, sa ne izbaveasca de ispitele ei de primejdiile cu care vrajmasul ne ingrozeste; pentru aceasta, stiindu-te pe tine grabnica aparatoare de vrajmasi iti cantam:

Bucura-te, ca prin rugaciunile tale ne izbavesti de vrajmasi;
Bucura-te, izbavitoare grabnica de primejdii;
Bucura-te, feritoare de otrava;
Bucura-te, vindecatoare de venin;
Bucura-te, preaaleasa izbavitoare de farmece;
Bucura-te, gonitoare de naluciri;
Bucura-te, risipitoare de eresuri;
Bucura-te, pazitoare tare de napasta;
Bucura-te, indreptatoare a traiului rau in casnicie;
Bucura-te, ceea ce impaci pe cei invrajbiti;
Bucura-te, ca esti in necazuri ajutatoare;
Bucura-te, ca dai celor bolnavi vindecare;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!

Condacul 9:

Ca o ramura de finic te-ai dat Mantuitorului, impodobind Biserica cu biruintele tale cele mai presus de fire si cu sangele tau cel feciorelnic ai spalat ocara de deasupra celor ce se osteneau pentru dansa; ca s-au rusinat prigonitorii vazand marirea minunilor tale si au cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9:

Pamantul s-a umplut de buna mireasma, primindu-ti trupul la el, si cerul s-a veselit, vazand duhul tau ridicindu-se la dansul de catre puterile ingeresti. Pentru aceasta slavita lucrare a tainei lui Dumnezeu toti credinciosii te lauda, cantand pentru tine asa:

Bucura-te, ajutatoare a fecioarelor intelepte;
Bucura-te, mangaietoare a vaduvelor necajite;
Bucura-te, izbavitoare a copiilor sarmani;
Bucura-te, ajutatoare a celor in primejdii;
Bucura-te, folositoare a celor fara de ajutor;
Bucura-te, izbavitoare a femeilor cu grele nasteri;
Bucura-te, vindecatoare a patimitorilor din nastere;
Bucura-te, intaritoare a pruncilor slabi;
Bucura-te, hranitoare a orfanilor saraci;
Bucura-te, ocrotitoare a celor cu mintea tulburata;
Bucura-te, vindecatoare a celor cazuti in boala grea;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!

Condacul 10:

Facerilor de bine ale tale nu suntem vrednici a multumi, Ecaterina, pentru ca nici o sarguinta n-am pus care sa ne apropie de dragostea lui Dumnezeu si nici un bine n-am lucrat pentru aproapele nostru, care sa ne aduca indurare, ci tu, ca buna si blanda ce esti, roaga-te lui Dumnezeu sa ne ierte nesocotinta si pacatele noastre si sa primeasca acest cuvant de smerenie: Aliluia!

Icosul 10:

Ispitele cele fara de numar ale vicleanului diavol le cunosti, Sfanta, pentru ca, trup purtand si ispitita fiind, ai ramas biruitoare. Iar noi cei ce suntem invaluiti in ispite ca niste neputinciosi facem rugaciune sa ne intaresti cu puterea ta, ca sa venim la pocainta si sa dobandim iertarea gresealelor noastre laudandu-te:

Bucura-te, smerenie inalta;
Bucura-te, podoaba prealaudata;
Bucura-te, vistierie nedesertata;
Bucura-te, indurare nestramutata;
Bucura-te, blandete neschimbata;
Bucura-te, lumina neinserata;
Bucura-te, dragoste nevinovata;
Bucura-te, rabdare neincetata;
Bucura-te, darnicie neasemanata;
Bucura-te, speranta nerusinata;
Bucura-te, vindecatoare binecuvantata;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!

Condacul 11:

Fire mai presus de fire te-ai facut, Ecaterina, intarindu-te in credinta lui Hristos si slujind Facatorului a toate, iar nu fapturii; de la Care, luand darul tamaduirii si cununa ingereasca, de tine se cutremura duhurile necurate si le alungi pe ele de la tot sufletul crestinesc care aduce lui Dumnezeu cantarea de lauda: Aliluia!

Icosul 11:

Toata suflarea dreptcredinciosilor se veseleste astazi de praznuirea ta, Mucenita, ca din neamul paganesc si dintre inchinatorii de idoli cea mai invatata si inteleapta fecioara a venit la Biserica lui Hristos, suferind durerile rotii si alte nespuse chinuri de la poporul cel paganesc, pentru dragostea Mantuitorului lumii; pentru aceasta-ti cantam:

Bucura-te, biruitoarea paganilor;
Bucura-te, caderea obiceiurilor urate;
Bucura-te, luptatoare pentru Darurile Sfinte;
Bucura-te, surpatoarea capistelor idolesti;
Bucura-te, inchinatoarea icoanelor crestinesti;
Bucura-te, stavila rautatilor diavolesti;
Bucura-te, lauda cununei mucenicesti;
Bucura-te, care pe roata ai fost intinsa;
Bucura-te, care cu piroane ai fost impunsa;
Bucura-te, care de sabie ai murit;
Bucura-te, care cu marire te-ai preamarit;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!

Condacul 12:

Iubitorilor de mucenici, cinstind pe preainteleapta Ecaterina, pentru ca aceasta in privelistea lumii pe Hristos a predicat, pe sarpele a calcat si mintea invatatilor eretici a rusinat, sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 12:

Lupte intru chinuri, lupte pentru credinta ai dus cu caldura pentru Hristos, Mirele tau, Ecaterina, ceea ce prin intelepciunea ta ai luminat ca o buna cuvantatoare; pentru aceasta-ti cantam:

Bucura-te, pazitoare Sfanta a canoanelor sobornicesti;
Bucura-te, urmatoare calda a legilor bisericesti;
Bucura-te, vrednica propovaduitoare a apostoliei;
Bucura-te, prigonitoare neimpacata a pacatelor;
Bucura-te, aspra indemnatoare a smereniei pustnicesti;
Bucura-te, cea mai iscusita cuvantatoare a cantarii ceresti;
Bucura-te, neobosita rugatoare a slujitorilor cucernici;
Bucura-te, buna ajutatoare a credinciosilor cinstitori de Dumnezeu;
Bucura-te, margaritar de mare pret al imparatiei ceresti;
Bucura-te, piatra scumpa a Bisericii crestinesti;
Bucura-te, grabnica izbavire a celor cuprinsi de suparari;
Bucura-te, vindecatoare tare a celor plini de rani si dureri;
Bucura-te, Ecaterina, mare mucenita a lui Hristos!

Condacul 13: (acest condac se zice de trei ori)

Inteleapta si frumoasa Ecaterina, vrednica Mucenita a lui Hristos, primeste aceasta putina rugaciune a noastra si te roaga pentru noi sa ne daruiasca bunul Dumnezeu iertare pacatelor, pace, sanatate si ajutor in toate cele bune, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

HOME ( Acasa )

2009-11-23T21:03:00.006+02:00

Filmul "Home", regizat de Yann Arthus-Bertrand, produs de Luc Besson si narat de Glenn Close, este un documentar plin de imagini impresionante despre impactul oamenilor asupra biodiversiatii planetei, demonstrand in detaliu felul in care a fost distrus echilibrul natural si avertizand, totodata, ca urmatorii 10 ani vor fi esentiali in incercarea de a salva mediul.
In cateva decenii omul a rupt un echilibru de aproape 4 miliarde de ani de evolutie a Terrei si punandu-i viitorul in pericol. Pretul platit este extrem de scump, dar este prea tarziu ca sa fim pesimisti: nu-i mai raman umanitatii decit 10 ani pentru a deveni constienta de exploatarea nemasurata a bogatiilor Terrei si pentru a-si schimba modul de consum.
O planeta aflata in pericol, frumoasa si deznadajduita. Cu filmul "Home", fotograful si cineastul francez Yann Arthus-Bertrand lanseaza o avertizare catre pamanteni, avertizare care, spera el, va fi primita de cat mai multa lume. Seceta, urbanizarea masiva, lipsa apei, poluarea, cursa pentru petrol si energiile fosile, a caror combustie este responsabila de schimbarile climatice, fiecare dintre problemele cu care se confrunta planeta este vazuta din cer.

Filmul se gaseste la adresa :

http://www.youtube.com/watch?v=jqxENMKaeCU

din pacate nu are subtitrare si in romana, dar chair daca nu cunoasteti limba merita urmati pentru peisaje si pentru a va bucura de minunile pe care le-a creat Dumnezeu.

Trailerul filmului il gasiti aici:

IPS Nicolae Corneanu voteaza

2009-11-23T18:24:00.001+02:00

Hotararea sinodala din 9 iulie 2008

2009-11-23T18:17:00.003+02:00

I.P.S. Teofan despre hotărârea sinodală 9 iulie

I.P.S. Andrei despre cazurile Corneanu şi Drincec